Cum pierde Iașul sute de milioane de lei când temperaturile cresc peste 25°C ? Concluziile unui studiu publicat de BNR

Canicula prelungită provoacă frisoane afacerilor. Valurile de căldură nu afectează doar confortul populației sau recoltele, ci și ritmul în care crește economia. O analiză publicată de Banca Națională a României arată că fiecare grad Celsius în plus este asociat cu o încetinire a creșterii PIB-ului, iar regiunile mai puțin dezvoltate suportă cele mai mari pierderi. La Iași, un an cu peste 30 de zile cu temperaturi medii de peste 25°C s-ar putea traduce în sute de milioane de lei pierdute dintr-un singur an de creștere economică. România s-a încălzit cu aproximativ 1,1 grade Celsius în ultimele două decenii, iar efectele nu se văd doar în termometre, ci și în economie. O analiză inclusă în Raportul anual al Băncii Naționale a României (2025) arată că temperaturile tot mai ridicate sunt asociate cu o încetinire a ritmului de creștere economică, în special atunci când episoadele de caniculă se prelungesc. Cele mai vulnerabile sunt regiunile mai puțin dezvoltate, unde pierderile estimate sunt de câteva ori mai mari decât media europeană. Potrivit studiului, o creștere cu un grad Celsius a variației temperaturii față de anul precedent este asociată cu o reducere a ritmului anual de creștere a PIB-ului pe locuitor de aproximativ 0,4 puncte procentuale. Dacă este analizată temperatura medie, impactul estimat este și mai mare, de 0,6 puncte procentuale pentru fiecare grad Celsius în plus. Procentele pot părea mici, însă aplicate unei economii de dimensiunea celei a județului Iași capătă o altă semnificație. Aplicat la economia județului Iași, estimată în acest an la aproximativ 68 de miliarde de lei, efectul devine mai ușor de înțeles. Dacă economia ar crește cu 4% într-un an, avansul ar fi de aproximativ 2,72 miliarde de lei. Dacă ritmul de creștere s-ar reduce cu 0,5 puncte procentuale, până la 3,5%, economia ar avansa cu aproximativ 2,38 miliarde de lei. Diferența dintre cele două scenarii este de circa 340 de milioane de lei. Calculul este pur ilustrativ și nu reprezintă o estimare a BNR pentru județul Iași. Nu zilele izolate de caniculă par să afecteze economia, ci verile în care căldura persistă săptămâni întregi. Potrivit BNR, o zi suplimentară cu temperaturi extreme are un efect redus asupra creșterii economice. În schimb, anii cu peste 30 de zile foarte calde sunt asociați cu o încetinire a ritmului anual de creștere a PIB-ului pe locuitor de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Cele mai afectate sunt însă regiunile cu un nivel redus de dezvoltare economică. Pentru acestea, perioadele lungi de caniculă sunt asociate cu o reducere a ritmului de creștere economică de aproximativ 2,2 – 2,3 puncte procentuale, de peste patru ori mai mare decât media estimată pentru întregul eșantion analizat. Studiul nu prezintă rezultate pentru fiecare regiune din România, însă concluzionează că diferențele de dezvoltare economică influențează capacitatea de adaptare la temperaturile extreme. Explicația este că temperaturile ridicate afectează simultan mai multe componente ale economiei. Agricultura este lovită de stresul hidric și de răspândirea dăunătorilor, productivitatea muncii scade în perioadele cu temperaturi foarte ridicate, iar unele activități industriale devin mai costisitoare sau mai greu de desfășurat. În același timp, căldura excesivă afectează sănătatea populației și poate genera costuri suplimentare pentru infrastructură și pentru adaptarea activităților economice. Autorii mai atrag atenția că efectele nu se opresc la economie. Temperaturile ridicate pot influența performanțele școlare, participarea la educație, migrația populației și stabilitatea socială, ceea ce poate amplifica pe termen lung impactul asupra dezvoltării economice. Concluziile BNR se bazează pe o analiză a evoluției regiunilor din 27 de state europene în perioada 2000-2023. Cercetătorii au utilizat date privind PIB-ul real pe locuitor, temperatura, precipitațiile și alți indicatori economici și sociali, pentru a surprinde modul în care variațiile regionale ale temperaturii influențează creșterea economică. Datele climatice analizate arată că între perioadele 1979-1983 și 2019-2023 temperatura medie regională a crescut cu aproximativ 1,8 grade Celsius în Europa, inclusiv în regiunile din România. Pentru țara noastră, creșterea înregistrată între intervalele 2000-2004 și 2019-2023 este de aproximativ 1,1 grade Celsius.