Analiza presiunilor sociale și politice asupra economiei românești

O recentă analiză a economistului Ion Pohoață, profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, oferă o perspectivă asupra impactului exercițiilor politice și sociale asupra economiei de piață în România post-1990. Potrivit ziaruldeiasi.ro, Pohoață susține că economia nu există în izolare, ci interacționează constant cu factorii sociali și politici, ceea ce îi distorsionează adesea funcționarea naturală.

👉 Impactul politicii asupra economiei

Potrivit analizei lui Pohoață, economia este „urgisită a fi modelată de politic”, iar acest fenomen afectează profund funcționarea sa. Deși economia de piață liberă este descrisă ca o mare descoperire civilizațională, intervențiile politice au generat o serie de distorsiuni, lăsând România să se afle „la coada Europei” în privința dezvoltării economice.

„Relația dintre economic și social, via politic, este una simbiotică”, afirmă Pohoață, subliniind că intervențiile ideologice au dus la pierderi semnificative în ceea ce privește creșterea și prosperitatea. Un exemplu elocvent este abordarea învechită a tranziției economice, care s-a făcut cu „scrâșneli și opinteli”, în comparație cu țări precum Polonia și Cehia, care au beneficiat de lideri vizionari în perioada de reforme.

👉 Provocările economiei românești

Analiza lui Pohoață evidențiază dificultățile întâmpinate de economia românească, inclusiv slaba capacitate de cumpărare a cetățenilor, care rămân în urma altor economii europene. De asemenea, se subliniază că subfinanțarea și dereglementarea pieței de muncă au dus la o stagnare a competiției libere, afectând atât producătorii, cât și consumatorii. „Nefuncționali suntem și la modul în care ne raportăm la balansul cerere-ofertă”, subliniază economistul.

În ultimele decenii, România a încercat să adopte economii de piață, însă presiunea socială și politicile necorespunzătoare au avut efecte dăunătoare asupra dezvoltării sale economice. Problema principală persistă în aplicarea regulilor și instituțiilor care ar putea susține o economie sănătoasă, mai ales în contextul instabilității instituționale și al perioadelor de schimbare frecventă a legislației.