Analiștii economici avertizează asupra consumului excesiv și efectelor negative în România
România se află într-un context economic complex care, la prima vedere, nu pare să aibă o logică clară. Deși consumul a crescut semnificativ, fiind unul dintre cele mai alert creșteri din regiune, vânzările cu amănuntul accelerează în comparație cu alte țări din zonă, care se confruntă cu o încetinire economică. Această discrepanță este generată, în mare parte, de creșterea rapidă a salariilor și a creditului de consum.
Potrivit celor mai recente statistici, salariul mediu pe economie a crescut cu peste 12% în termeni nominali, o valoare de două ori mai mare decât rata inflației. Această tendință a devenit mai pronunțată în ultimele 12 luni, unde inflația a început să scadă, dar creșterile salariilor au rămas ridicate. De asemenea, premiul la salarii în sectorul public, care a avut o creștere anuală de 18,3%, a condus la o situație alarmantă.
Specialiștii subliniază faptul că această creștere este sprijinită de o politică fiscală bazată pe deficite mari, care contribuie la o îndatorare rapidă și nesustenabilă a țării. De asemenea, un număr crescut de salarii în sectorul public determină o piață a muncii strânsă, cu o cerere mai mare decât oferta, ceea ce duce la o presiune mare asupra salariilor sectorului privat.
Aceste probleme au devenit subiecte majore de îngrijorare pentru bănci centrale internaționale, precum Fed și BCE, care își exprimă temerile referitoare la un posibil cerc vicios între salarii și consum, care ar putea genera o nouă inflație.
Recent, Banca Națională a României (BNR) a decis să scadă dobanda de referință, ceea ce a surprins analiștii care anticipau menținerea acesteia. Este important de menționat că politica de relaxare monetară a început acum un an, iar efectele acesteia au condus la o scădere continuă a dobânzilor interbancare.
În această atmosferă, creditul de consum a crescut accelerat pe parcursul ultimului an, reflectând condițiile favorabile ale pieței monetare. Decizia de relaxare a politicii monetare este discutabilă, având în vedere că consumul continuă să fie foarte puternic, dar PIB-ul dă semne de încetinire. Această discrepanță sugerează că o mare parte din consum se îndreaptă către importuri.
În plus, stabilitatea cursului de schimb, combinată cu creșterile salariale, a dus la o cerere tot mai mare pentru bunuri de import. Aceasta a dus la o reînnoire a deficitului comercial, care afectează negativ PIB-ul țării și echilibrul economic general.
În contextul problemei importurilor, românii au cheltuit în 2023, pe servicii turistice externe, suma de 8,6 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2019. Aceasta ilustrează că puterea de cumpărare a românilor este utilizată pentru importuri care nu contribuie la PIB-ul României.
În concluzie, atât politicile fiscale, cât și cele monetare nu sunt restrictive, ceea ce face ca consumul să depășească capacitatea de producție a economiei locale. Experții recomandă o ajustare a politicilor dovadă că, pentru a evita stagnarea sau recesiunea, este necesară o abordare activă: reducerea deficitului bugetar, încetinirea creșterii salariilor din sectorul public și o politică monetară mai restrictivă. Aceasta este singura soluție pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
