Agricultura în România: O transformare între tradiție și modernizare

În România, agricultura, în special în județul Iași, traversează o etapă de schimbare semnificativă, unde tradiția se îmbină cu necesitatea de modernizare. Regiuni precum Moldova continuă să depindă economic de activitățile agricole, ceea ce le conferă un rol crucial nu doar în economie, ci și în păstrarea legăturilor cu tradițiile și cultura locală.

Între provocările economice și tehnologii emergente, sectorul agricol românesc rămâne vital pentru dezvoltarea sustenabilă. Expertiza în agricultură poate deschide noi oportunități, deși este esențial să se adapteze la schimbările actuale. Agricultura nu este doar o sursă de venit, ci și un stâlp al securității alimentare și al echilibrului ecologic, contribuind la dezvoltarea socială a comunităților.

Mișcările pentru o agricultură ecologică au câștigat popularitate în ultimele decenii, având Uniunea Europeană un rol proeminent în susținerea acestor inițiative. Totuși, trecerea la agricultura ecologică generează îngrijorări cu privire la randamentul acestui tip de activitate și efectele asupra securității alimentare. În 2021, conform datelor FAO, aproximativ 873 de milioane de oameni erau angajați în agricultură, sectorul contribuind la 4% din PIB-ul global.

În România, procentul terenului agricol s-a ridicat la 56,8% din totalul suprafetei țării în 2021, cu un teren arabil de 37,3%. Deși agricultura joacă un rol semnificativ, ponderea terenurilor agricole a scăzut în ultimele decenii din cauza urbanizării și a schimbărilor în practicile agricole. România depășește media globală, având condiții favorabile pentru o agricultură diversificată.

Suprafața irigată a scăzut de la 3,62% în 2020 la 2,64% în 2023, expunând vulnerabilitatea față de secete prelungite. În 2023, agricultura a generat 3,9% din PIB-ul țării, o scădere față de 4,8% în 2021. Această tendință descendentă nu reflectă neapărat un declin al sectorului, ci mai degrabă o diversificare a economiei românești.

Veniturile generate din agricultură au variat, de la 4 miliarde de dolari în 2000 la 13,8 miliarde de dolari în 2023. La recensământul din 2021, sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului avea 892.944 de lucrători, ceea ce înseamnă 11,6% din populația ocupată a țării. Regiunile Moldova și Oltenia prezintă cele mai mari proporții de angajați în agricultură.

În județul Vaslui, 32,5% din populația ocupată lucrează în agricultură, urmat de Botoșani și Neamț. Aici, agricultura este mai mult decât o ocupație, fiind o modalitate de supraviețuire. Lipsa diversificării economice transformă sectorul agricol într-un refugiu economic.

În județul Iași, 68.964 de lucrători din agricultură reprezintă 23,9% din populația ocupată, o pondere semnificativ mai mare decât media națională. Deși majoritatea lucrătorilor agricoli se află în municipiul Iași, activitățile agricole se desfășoară de obicei în localitățile învecinate. Agricultura modernă, tehnologizată, necesită specialiști și mai puțină forță de muncă, ceea ce duce la o criză de muncitori.

Problema agriculturii de subzistență este evidentă, cu producții destinate consumului familial și cu puține surplusuri pentru vânzare. În municipiul Iași, ponderea celor angajați în agricultură este de doar 8,1%, în timp ce comunele cu un profil agricol bine definit, cum ar fi Dolhești și Cotnari, au procentele cele mai ridicate.

Sectorul agricol nu trebuie să fie perceput doar ca o sursă de subdezvoltare, ci ca un pilon al unei societăți sustenabile. Cu o viziune modernă și responsabilă, agricultura din Moldova și din județul Iași are potențialul de a fi un motor pentru dezvoltarea locală și socială, asigurând un viitor mai bun pentru comunitățile rurale.