Înapoi la știri

Afacerea cu gheață din Iași crește constant de 15 ani

18 Jul 2024
4 minute min
Ion Ionescu
Afacerea cu gheață din Iași crește constant de 15 ani

Afacerea cu gheață din Iași crește constant de 15 ani

În 2008, antreprenorul Irinel Farcaș a fondat singura companie producătoare de cuburi de gheață din Iași, Wintop SRL. La început, în primele șase luni, vânzările au fost modeste, limitându-se la doar 400 de pungi de gheață. "La vremea aceea, să vinzi gheață era la fel de greu ca și cum ai încerca acum să vinzi aer de munte îmbuteliat", mărturisește Farcaș.

În prezent, compania sa produce 15 tone de gheață la fiecare 24 de ore, dar afacerea este sezonieră. "După septembrie, cererea de gheață scade", explică Farcaș. În lunile de vară, activitatea devine intensă, iar compania livrează cuburi de gheață la majoritatea barurilor și restaurantelor din Iași.

Angajații Wintop SRL lucrează în condiții răcoroase, beneficiind de temperaturi de -19 grade Celsius în camera frigorifică și între 22-24 de grade în hala de ambalare, chiar și atunci când afară sunt 38-40 de grade. "Începutul a fost greu, dar acum ne autodepășim așteptările", adaugă antreprenorul Farcaș.

Chiar dacă ideea unei afaceri cu gheață poate părea simplă, realitatea este diferită. "Nu e deloc așa", afirmă el. De-a lungul anilor, Farcaș a investit constant profitul în echipamente noi și îmbunătățiri, ajungând să controleze piața locală din Iași. Afacerea a crescut, în pofida climatului economic dificil, cu câteva scăderi doar în 2013 și în timpul pandemiei din 2020.

În 2022, Wintop SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei și un profit de aproape 830.000 de lei. "Am învățat să fac afaceri din mers", explică Farcaș, menționând că afacerea a fost construită fără investiții externe sau fonduri europene.

Pe lângă tradiționalele cuburi de gheață, Wintop oferă și sculpturi din gheață pentru nunți, botezuri și alte evenimente. "Nu avem o piață mare pentru sculpturi, dar clienții apreciază creativitatea noastră", spune Farcaș. Aceste sculpturi sunt lucrate manual și pot costa între 1.200 și 1.400 de lei fiecare.

Antreprenorul Farcaș speră să investească în propria hală de producție și să utilizeze energie solară pentru a reduce costurile. "Deocamdată suntem în chirie, dar visăm la ziua când vom avea propriul nostru spațiu", explică el.

Provocările nu lipsesc în această industrie sezonieră, dar Farcaș este mulțumit de realizările lui. "În fiecare an, simt satisfacția că am trecut cu bine un nou sezon fierbinte", reflectă el.

În concluzie, Irinel Farcaș demonstrează că pasiunea și determinarea pot transforma o idee aparent simplă într-o afacere prosperă.

Alte postari din Economie
Economie

Ungaria a înregistrat un record istoric în turism în 2025

În anul 2025, Ungaria a atins un record remarcabil de aproape 20 de milioane de vizitatori și 47 de milioane de înnoptări, indicând o creștere semnificativă a interesului pentru această destinație. Peste 713.000 de turiști români au vizitat țara vecină, conform news.ro, ceea ce a reprezentat o creștere de 11,9% față de 2024.

Economie

Tinerii români și gestionarea finanțelor în cuplu, de Dragobete

Un recent studiu BCR, realizat de Cult Market Research, evidențiază cum tinerii din România își administrează finanțele în relații, subliniind aspecte precum încrederea și maturitatea. De Dragobete, Banca Comercială Română scoate în evidență importanța discuțiilor legate de bani, care pot afecta stabilitatea relațiilor de cuplu.

Economie

Declarația Unică 212: Ce trebuie să știe angajații în 2026

Angajații cu venituri suplimentare din dobânzi, chirii sau drepturi de autor se confruntă anual cu întrebarea legată de necesitatea depunerii Declarației Unice (DU) 212. Conform ziaruldeiasi.ro, 2026 aduce clarificări importante privind obligațiile fiscale asociate acestor venituri.

Economie

O nouă descoperire în imprimarea 3D ne apropie de descărcarea unei mașini

Într-o perioadă în care industria cinematografică se confrunta cu amenințări mai puțin legitime, studiourile și cinematografele erau extrem de îngrijorate de pirateria filmelor. Potrivit gizmodo.com, pe parcursul unei panicii intense, Asociația Cinematografică a Americii (MPAA) a publicat un studiu controversat, susținând că infractorii cu camere au costat industria nu mai puțin de 18,2 miliarde de dolari în pierderi de venituri în 2005.

Acasa Recente Radio Județe