Înapoi la știri

Acordul comercial UE-Mercosur și impactul litiului în economia globală

17 Dec 2024
4 minute min
Cristina Preda
Acordul comercial UE-Mercosur și impactul litiului în economia globală

Acordul comercial UE-Mercosur și impactul litiului în economia globală

Uniunea Europeană (UE) a reușit să ajungă la un acord comercial important cu Brazilia, Argentina și alte trei țări din America de Sud, iar litiul pare să fi avut un rol semnificativ în această înțelegere, conform analiștilor de la CNBC. Acordul, semnat pe 6 decembrie, a fost anticipat timp de 25 de ani și implică cinci state din blocul Mercosur, care cuprinde Paraguay, Uruguay și, recent, Bolivia.

Dacă acest acord va fi ratificat de cele 27 de națiuni membre ale UE, va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, totalizând peste 700 de milioane de locuitori și reprezentând aproximativ 20% din produsul intern brut global. Comisia Europeană, organismul executiv al UE, a menționat că scopurile acestui acord sunt de a spori comerțul și investițiile bilaterale, de a reduce barierele comerciale și de a promova valori comune, inclusiv dezvoltarea durabilă.

Totuși, reacțiile nu sunt uniforme. Țări precum Franța și Polonia și-au exprimat opoziția față de acord, invocând posibile efecte negative asupra competitivității agriculturii europene. Analiștii de la banca olandeză ING subliniază că importanța litiului — un mineral esențial pentru viitorul economic al Europei — nu a fost suficient de mediatizată în contextul acestui acord. Litiul, denumit adesea "aur alb", este folosit pe scară largă în producția de vehicule electrice și baterii reîncărcabile, iar America Latină furnizează aproximativ 35% din litiul global, cu Chile și Argentina în frunte.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris acest acord ca fiind un "câștig-câștig" care ar putea reduce costurile de export pentru companiile din UE cu aproximativ 4 miliarde de euro pe an. De asemenea, Kaja Kallas, responsabila de politica externă a UE, a evidențiat importanța accesului la materii prime critice în contextul acestui acord.

Federico Steinberg, expert asociat la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA, a identificat trei factori cheie care au dus la finalizarea acestui acord: creșterea protecționismului global, sprijinul președinților Braziliei și Argentinei pentru un astfel de parteneriat și preocupările Uniunii Europene legate de extinderea influenței comerciale a Chinei în America Latină.

În conformitate cu termenii acordului, firmele europene ar putea beneficia de un acces mai bun la piețele publice, la sectoare de servicii de înaltă valoare și la materii prime precum litiul. Deși unele voci din Europa își exprimă neliniștea față de termenii propusi, acordul comercial a fost primit cu entuziasm de Federația Industriilor Germane (BDI), care consideră că acesta este un mesaj pozitiv pentru comerțul liber și bazat pe reguli, în contextul volatil al comerțului global.

Alte postari din Economie
Economie

Tensiuni în economia globală: Sursele riscurilor și impactul asupra României

Economia globală nu se află într-o situație precariousă, dar începe să prezinte semne de oboseală, iar România este parte integrantă a acestui sistem interconectat. Potrivit ziaruldeiasi.ro, tensiunile acumulate în timp pot duce la ajustări necesare, iar consecințele încep să fie resimțite pe plan local, afectând stabilitatea economiei românești.

Economie

Sectorul transporturilor din România continuă să crească, dar cu provocări majore

Transportul rutier de marfă rămâne o coloană vertebrală a economiei românești și în 2026, conform datelor recente. În ciuda creșterii numărului de înmatriculări și a flotelor modernizate, realitatea din teren este mult mai complexă, iar transportatorii se confruntă cu presiuni externe semnificative, iar provocările interne persistă.

Economie

Crestere spectaculoasă a încasărilor la bugetul statului în Moldova

Profiturile firmelor din Iași și județele Moldovei au condus la o creștere semnificativă a încasărilor la bugetul de stat. Potrivit raportului anual al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Iași, impozitul pe profit a crescut de la 1,55 miliarde lei în 2024 la 4,79 miliarde lei în 2025, reprezentând o majorare de peste 3,2 miliarde lei și contribuind astfel la creșterea totală a veniturilor din regiune.

Acasa Recente Radio Județe