Studiu Harvard: Virusuri latente și controlul sistemului imunitar
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Harvard Medical School a investigat modul în care virusurile latente persistă în organismul uman și variațiile capacității fiecărei persoane de a le controla, conform news.ro. Analiza a inclus date din probe de sânge și salivă de la peste 917.000 de participanți și a relevat informații esențiale despre încărcătura virală și legătura cu caracteristicile genetice.
👉 Variabilitatea încărcăturii virale și asocierea genetică
Cercetătorii au urmărit cantitatea de ADN viral prezentă în organism în absența simptomelor, stabilind astfel încărcătura virală, un indicator al prezenței virusurilor și a eficienței sistemului imunitar în gestionarea acestora. Constatările au arătat că valorile încărcăturii virale variază în funcție de vârstă și sex, fiind identificate 82 de regiuni specifice din genom asociate cu aceste valori, în special în complexul major de histocompatibilitate (MHC).
Studiul a mai observat că virusul Epstein-Barr (EBV) devine mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce virusul herpetic HHV-7 prezintă o scădere după vârsta mijlocie. De asemenea, s-a constatat că încărcătura virală pentru EBV este mai mare în sezonul rece, spre deosebire de alte virusuri care au avut valori mai constante.
👉 Implicarea încărcăturii virale în riscurile de sănătate
Cercetătorii au utilizat o metodă statistică denumită randomizare mendeliană pentru a examina relația dintre virusuri și diverse afecțiuni. Rezultatele au indicat că o încărcătură virală mare de EBV este un factor de risc direct pentru dezvoltarea limfomului Hodgkin în timpul vieții. Totuși, nu s-a găsit o corelație similară între EBV și scleroza multiplă, ceea ce sugerează că răspunsul sistemului imunitar joacă un rol mai important decât cantitatea de virus.
Studiul a identificat și factori non-genetici asociați cu încărcătura virală, cum ar fi vârsta, sexul și consumul de țigări, cu virusurile fiind mai frecvente la bărbați. Cercetătorii subliniază utilitatea acestor descoperiri în înțelegerea diferențelor de risc între persoanele purtătoare ale acelorași virusuri.
