Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Tehnologia reproductivă a avansat semnificativ în ultimele decenii, oferind șanse sporite pentru cuplurile care doresc să devină părinți. Totuși, cadrul legislativ din România limitează accesul și aplicarea unor proceduri moderne, potrivit declarațiilor făcute de Prof. Dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie, citat de %source%. Acesta evidențiază probleme juridice esențiale în ceea ce privește manipularea și folosirea embrionilor congelați.
Prof. Dr. Bogdan Doroftei precizează că în România accesul la embrionii obținuți prin fertilizare in vitro este condiționat de consimțământul ambilor parteneri. „Dacă te desparți de partener, nu mai poți avea acces la embrioni. Noi nu putem face transferul unei femei fără aprobarea soțului. Cei doi sunt proprietarii biologici ai embrionilor. Fără consimțământul ambilor, nu se poate începe sarcina”, explică medicul.
Acest aspect implică riscuri nu doar juridice, ci și etice. În lipsa unui cadru legislativ clar, o sarcină obținută fără acordul partenerului poate genera litigii de paternitate, manipulări sau șantaj financiar. În România nu există reglementări privind paternitatea post-mortem, adaugă Prof. Doroftei, evidențiind dilemele etice referitoare la copiii născuți după decesul tatălui biologic.
O altă zonă cu probleme este sarcina surogat. Deși există cerere pentru astfel de proceduri, Codul Familiei stabilește că „mama este femeia care naște copilul”, iar în România aceasta nu este reglementată. În consecință, transferul embrionilor către mame surogat nu este permis în țară, iar situațiile care au implicat astfel de cazuri s-au soluționat în instanță, cu proceduri complicate.
Prof. Doroftei menționează că România dispune de tehnologii moderne la nivel european, inclusiv fertilizare asistată, testare genetică și crioconservare, dar constrângerile majore vin din partea legislației, care „nu a ținut pasul cu progresele medicinei”. Astfel, limitările juridice afectează accesul pacienților la tratamentele disponibile.
Recent, o femeie din Iași a solicitat în instanță dreptul de a rămâne însărcinată cu embrionul obținut in vitro după ce partenerul său a decedat într-un accident rutier, deschizând o dezbatere amplă cu privire la limitele legale ale paternității post-mortem în România. În lipsa unor reglementări clare, medicii sunt nevoiți să refuze astfel de proceduri, pentru a evita probleme privind filiația și drepturile succesorale.
Acest caz reflectă tensiunile dintre evoluția tehnologică reproductivă și cadrul juridic neactualizat, iar, conform afirmațiilor lui Prof. Doroftei, aceste discrepanțe necesită soluții legislative pentru a nu penaliza pacienții și medicii implicați.
La apariția primelor simptome ale hemoroizilor, deseori se speră că disconfortul va trece fără ajutor medical. În realitate, remisia simptomatică nu înseamnă întotdeauna vindecare completă, iar gestionarea corectă este esențială pentru evitarea complicațiilor.
Spitalul Clinic de Copii „Sfânta Maria” din Iași a reluat internările începând de astăzi, după ce toate probele de apă din punctele de consum au fost declarate conforme. Potrivit Direcției de Sănătate Publică, consumul de apă și internările au fost autorizate, însă cauzele încărcăturii bacteriene din conductele secțiilor ATI și Oncologie nu sunt încă elucidate.
Tot mai multe persoane își propun în 2026 să adopte un stil de viață mai echilibrat și mai apropiat de natură, potrivit %source%. Această tendință răspunde nevoii de reducere a stresului și expunerii la tehnologii, căutând o reconectare reală cu mediul înconjurător.
Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași se organizează pentru a gestiona circa 69 de internări și aproape 70 de prezentări în ambulatoriu primite de la Spitalul de Copii „Sf.