Prof. Doroftei explică obstacolele legale ale tehnologiei reproductive în România
Tehnologia reproductivă a avansat semnificativ în ultimele decenii, oferind șanse sporite pentru cuplurile care doresc să devină părinți. Totuși, cadrul legislativ din România limitează accesul și aplicarea unor proceduri moderne, potrivit declarațiilor făcute de Prof. Dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie, citat de %source%. Acesta evidențiază probleme juridice esențiale în ceea ce privește manipularea și folosirea embrionilor congelați.
👉 Limitările legislative privind accesul la embrioni
Prof. Dr. Bogdan Doroftei precizează că în România accesul la embrionii obținuți prin fertilizare in vitro este condiționat de consimțământul ambilor parteneri. „Dacă te desparți de partener, nu mai poți avea acces la embrioni. Noi nu putem face transferul unei femei fără aprobarea soțului. Cei doi sunt proprietarii biologici ai embrionilor. Fără consimțământul ambilor, nu se poate începe sarcina”, explică medicul.
Acest aspect implică riscuri nu doar juridice, ci și etice. În lipsa unui cadru legislativ clar, o sarcină obținută fără acordul partenerului poate genera litigii de paternitate, manipulări sau șantaj financiar. În România nu există reglementări privind paternitatea post-mortem, adaugă Prof. Doroftei, evidențiind dilemele etice referitoare la copiii născuți după decesul tatălui biologic.
👉 Legislația actuală și limitările privind sarcina surogat
O altă zonă cu probleme este sarcina surogat. Deși există cerere pentru astfel de proceduri, Codul Familiei stabilește că „mama este femeia care naște copilul”, iar în România aceasta nu este reglementată. În consecință, transferul embrionilor către mame surogat nu este permis în țară, iar situațiile care au implicat astfel de cazuri s-au soluționat în instanță, cu proceduri complicate.
Prof. Doroftei menționează că România dispune de tehnologii moderne la nivel european, inclusiv fertilizare asistată, testare genetică și crioconservare, dar constrângerile majore vin din partea legislației, care „nu a ținut pasul cu progresele medicinei”. Astfel, limitările juridice afectează accesul pacienților la tratamentele disponibile.
Recent, o femeie din Iași a solicitat în instanță dreptul de a rămâne însărcinată cu embrionul obținut in vitro după ce partenerul său a decedat într-un accident rutier, deschizând o dezbatere amplă cu privire la limitele legale ale paternității post-mortem în România. În lipsa unor reglementări clare, medicii sunt nevoiți să refuze astfel de proceduri, pentru a evita probleme privind filiația și drepturile succesorale.
Acest caz reflectă tensiunile dintre evoluția tehnologică reproductivă și cadrul juridic neactualizat, iar, conform afirmațiilor lui Prof. Doroftei, aceste discrepanțe necesită soluții legislative pentru a nu penaliza pacienții și medicii implicați.