Medicii din România refuză tot mai des să facă gărzi din cauza duratei excesive și a condițiilor greu suportabile, atrage atenția dr. Toni Popescu, președintele Diviziei de Medici din cadrul Federației Sanitas. El subliniază că în Europa gărzile durează maximum 12 ore, iar România trebuie să adapteze aceste modele pentru a reduce epuizarea personalului și a îmbunătăți calitatea asistenței medicale, potrivit declarațiilor oferite pentru Agerpres.
👉 Efectele gărzii de 30 de ore asupra medicilor și pacienților
Dr. Toni Popescu explică faptul că gărzile de până la 30 de ore și chiar mai mult sunt o povară mare pentru medici. Programul uzual implică muncă de la 8:00 la 14:00, iar o gardă continuă începe la ora 14:00 și se încheie abia a doua zi dimineață, la 8:00, după care medicul trebuie să rămână pentru programul obișnuit. „O gardă este foarte prost plătită, iar vechimea acestora nu este luată în calcul corespunzător, deoarece o zi de muncă se consideră maximală pentru 12 ore”, a explicat liderul sindical.
Potrivit acestuia, în timpul gărzii medicii trebuie să opereze, să consulte urgențe și pacienți pe secții, să recomande analize și imagistică, ceea ce pe durata unei zile și jumătate generează un nivel extrem de ridicat de efort și oboseală. „Randamentul și concentrarea medicilor scad semnificativ în condițiile acestei suprasolicitări, ceea ce poate afecta siguranța pacientului”, avertizează reprezentantul Federației Sanitas.
👉 Propunerea gărzilor de 12 ore și adaptarea modelelor europene
Reprezentantul Sanitas menționează că Ministerul Sănătății este conștient de această situație și analizează varianta introducerii gărzilor de 12 ore, practicate în majoritatea statelor europene. „Am vorbit cu domnul ministru Alexandru Rogobete, știe problema și vine cu propunerile acestea la recomandarea Federației Sanitas. Nu trebuie să inventăm soluții noi, ele există deja în Europa, trebuie doar adaptate la sistemul românesc”, a spus dr. Popescu.
El afirmă că acest model ar diminua epuizarea medicilor și ar îmbunătăți serviciile acordate pacienților. În plus, sistemul european consideră pacientul al spitalului, nu al unui medic anume, ceea ce facilitează distribuirea responsabilităților și acordarea de second opinion gratuit în interiorul unității sanitare. „În Occident, pacientul este văzut de mai mulți medici fără coplată, iar dacă dorești să alegi un medic anume, acest lucru implică o taxă suplimentară”, explică președintele Diviziei Medici din Sanitas.
👉 Lipsa de personal și nevoia de reforme urgente în sănătate
Un alt aspect important semnalat este deficitul de personal medical, mai evident în spitalele din provincie, unde un medic trebuie să acopere mai multe specialități fără sprijin adecvat. Această situație crește riscul de malpraxis și pune o presiune suplimentară asupra medicilor care se confruntă cu gărzi prelungite. „De exemplu, un chirurg într-un oraș mic fără cardiolog de gardă este expus riscului de malpraxis”, afirmă liderul sindical.
De asemenea, burnout-ul și bolile profesionale nu sunt recunoscute oficial în România, deși tot mai mulți angajați din sănătate se confruntă cu astfel de probleme. Popescu exprimă speranța că inițiativa Federației Sanitas privind recunoașterea bolilor profesionale din sănătate va avansa, inclusiv pentru a include burnout-ul ca boală profesională recunoscută. Sindicaliștii cer plata corectă a orelor suplimentare, actualizarea sporurilor și angajarea de personal nou pentru a evita blocajele și afectarea pacienților în spitale.
