România trebuie să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit recomandărilor Consiliului Uniunii Europene

România trebuie să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile, conform recomandărilor UE

Consiliul Uniunii Europene a publicat recent o recomandare în care stabilește că România trebuie să își pună în aplicare măsuri concrete pentru a ieși din procedura de deficit excesiv. Potrivit documentului, țara trebuie să asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu va depăși 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Data limită pentru implementarea acestor acțiuni este 15 octombrie, timp în care România trebuie să prezinte măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.

Se notează că, în următorii ani, creșterea cheltuielilor nu trebuie să depășească procentele de 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030. Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este “compatibilă cu o îmbunătățire anuală de cel puțin 0,5% din PIB a balantei structurale și asigură ca deficitul guvernamental să fie redus sub limita de referință până în 2030”.

De asemenea, pentru a corecta devierile față de planurile inițiale, măsurile corective trebuie să fie adoptate mai devreme, cu ajustări anuale ale balanței primare de aproximativ două puncte procentuale în 2025 și 2026, urmate de o reducere de aproape unul punct procentual pentru anii următori. Aceste măsuri sunt susținute de reforme importante, inclusiv revizuirea cadrului fiscal, pentru a garanta că datoria națională revine sub 60% din PIB pe termen mediu.

Conform notează digi24.ro, această traiectorie prevede o scădere a deficitului guvernamental de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,8% în 2030. În același timp, datoria publică va continua să crească, de la 54,8% din PIB în 2024, până la 62,3% în 2028, apoi va scădea ușor, la 61,1% în 2030.

Recomandările subliniază că respectarea limitelor de creștere ale cheltuielilor va asigura o ajustare durabilă a deficitului excesiv și vor contribui la îmbunătățirea calității și componentelor finanțelor publice, menținerea investițiilor și creșterea potențialului economic al țării. Reformele fiscale și economice majore trebuie să crească reziliența economiei și să sprijine sustenabilitatea fiscală, menționează documentul.

În context, Consiliul European consideră că, având în vedere situația fiscală recent deteriorată, amploarea reformelor trebuie să fie extinsă, în special cele care vizează perspectivele fiscale și datoria publică. Conform digi24.ro, o viitoare reformă fiscală ar trebui să aducă venituri suplimentare semnificativ mai mari de 1,7% din PIB, conform planurilor inițiale. De asemenea, este nevoie de măsuri pentru a îmbunătăți administrarea fiscală și colectarea impozitelor, precum și pentru a controla cheltuielile, inclusiv salariile din sectorul public.

Potrivit declarațiilor, data de 15 octombrie 2025 reprezintă termenul limita până la care România trebuie să implementeze aceste măsuri. La finalul săptămânii trecute, într-o reuniune ECOFIN, s-a constat că România nu a luat încă măsuri eficiente pentru a respecta recomandările privind reducerea deficitului și a cheltuielilor. Această situație poate duce la introducerea unor noi măsuri dacă țara nu va acționa rapid pentru a corecta dezechilibrele financiare.

Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andries, a explicat la Digi 24 că țara trebuie să ajusteze planurile privind creșterea cheltuielilor din acest an și anul următor, pentru a evita suspendarea fondurilor europene, dacă nu va adopta măsuri concrete de reducere a deficitului până în 15 octombrie. Consiliul ECOFIN a activat deja o procedură de deficit excesiv împotriva României, începând din 3 aprilie 2020.