România își îmbunătățește perspectiva fiscală și economică după formarea noului guvern

Noul guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan a luat măsuri importante pentru consolidarea fiscală, după o perioadă lungă de incertitudine politică. În cadrul unei analize, agenția Standard & Poors (S&P) notează că aceste măsuri, aprobate cu suportul unei largi majorități parlamentare, ar putea duce la reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 7,7% în acest an și la 6,4% în 2026.

Potrivit S&P, impactul total al acestor măsuri va fi de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli. Agenția conchide că aceste schimbări vor sprijini reducerea deficitului fiscal, deși efectele asupra economiei pot fi mai dure, iar creșterea economică prognozată pentru 2025 a fost ajustată la doar 0,3%, iar pentru 2026 la 1,3%, din cauza măsurilor de austeritate.

Conform digi24.ro, analizele indică faptul că, deși ratingul suveran al României este menținut la "BBB-/A-3", perspectiva negativă rămâne. Aceasta reflectă riscurile persistente legate de situația financiara a țării, în condițiile în care consolidarea fiscală și reformele politice trebuie să fie duse la îndeplinire eficient pentru a evita o retrogradare către categoria "junk". Agenția subliniază că dacă strategiile de reducere a deficitului vor fi insuficiente sau dacă economia va crește mai slab decât estimările, ratingurile ar putea fi cauzate în următorii doi ani.

Analizaaduce în discuție și situația politică, menționând că, după alegerile repeat și turbulențele din politica internă, guvernul Bolojan are un mandat clar, însă provocările legate de punerea în aplicare a reformelor rămân. Potrivit aceleiași surse, mandatul prim-ministrului va expira la finalul lui 2026, urmând ca și agenda fiscală să fie influențată de decizii de partajare a puterii în coalitie după această dată.

În același timp, incertitudinile fiscale după 2027 sunt evidente, iar reformele planificate pentru perioada ulterioară de liderul actual sunt considerate, de către S&P, ca fiind necesare pentru continuarea consolidării fiscale și pentru atragerea fondurilor europene. România are în prezent dreptul la aproape 18 miliarde de euro din fondul de redresare și reziliență (RRF), precum și peste 26 de miliarde de euro din cadrul bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, ceea ce va susține investițiile în energie, transport și sănătate.

Totodată, analizează riscurile legate de datoria publică, care va depăși 60% din PIB până în 2028, sub influența împrumuturilor contractate la extern. Peste 50% din datorie este denominată în valută străină, în principal în euro, iar cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile publice până în 2028, conform S&P.

Economia românească continuă să fie afectată de tendințele demografice nefavorabile, populația în forță de muncă scăzând cu peste 1% anual în ultimul deceniu, iar această tendință se estimează că va persista, încetinind potențialul de creștere. În plus, inflația ridicată, de peste 5,8% în iunie, cu un trend de creștere pentru următoarele luni, va fi o provocare pentru Banca Națională, care probabil nu va putea relaxa politica monetară în perioada apropiată, potrivit sursei citate.

Politica fiscală prociclică și majorarea salariilor din 2023 și 2024 au contribuit la menținerea unui nivel ridicat al inflației, care se așteaptă să ajungă la aproape 9% în curând. Ca răspuns, BNR a efectuat intervenții valutare pentru stabilizarea cursului, în timp ce sectorul bancar, în majoritate străin, rămâne solid, cu credite neperformante scăzute. Totuși, expunerea ridicată a sectorului la creditele în valută și nivelul în creștere al îndatorării pot reprezenta riscuri pentru stabilitatea financiară dacă situația economică se deteriorază.

Potrivit construcției prezentate de S&P, politica fiscală recentă urmărește reducerea deficitului, planificând majorări de taxe, reducerea investițiilor nefinanțate din fonduri europene și inghețarea salariilor în sectorul public pentru 2026. Cu toate acestea, efectele secundare ale acestor măsuri și riscurile de implementare sunt monitorizate cu atenție, deoarece rămâne incertă strategia fiscală după 2026.

De asemenea, nivelul datoriilor externe va continua să crească, fiind finanțate atât prin împrumuturi internaționale, cât și din fonduri UE. În contextul încercărilor de stabilizare a situației fiscale, se estimează că România va rămâne dependenta de finanțarea externă, în condițiile în care deficitele de cont curent vor păstra niveluri ridicate în următorii ani.

Concluzia analizei este că, în ciuda unor progrese, România trebuie să gestioneze cu grijă provocările fiscale, demografice și financiare pentru a-și păstra stabilitatea și pentru a beneficia pe termen mediu de fonduri europene și de o economie mai rezistentă.