Robert, unul dintre românii răniți în accidentul feroviar din Spania, povestește clipele de groază

Robert, un bărbat din Călărași, este unul dintre cei doi români care au suferit răni ușoare în tragedia feroviară petrecută în Spania. El relata la Digi24 cum a trăit momentele cumplite de după coliziunea trenurilor de mare viteză și cum a reușit să ajute pasagerii prinși în accident, menționând că, de atunci, suferă de insomnii.

👉 Poveștile din trenul accidentat, din perspectiva unui supraviețuitor

Robert povestește că se întorcea de la petrecerea de majorat a fiului său, care tocmai împlinise 18 ani în Madrid, când a simțit o senzație neplăcută înainte de impact. „Eu veneam de la Madrid, că a împlinit băiatul meu 18 ani și mă întorceam acasă. Când am văzut că suntem în linie dreaptă, frânează, nu prea mi-a plăcut senzația. Mi-am sprijinit picioarele de scaunul din față și mâinile și după două secunde a venit bubuitura și s-a speriat toată lumea. Scaune pe sus, genți... Cam asta a fost prima senzație”, detaliază el.

În primele momente după accident, panica și groaza s-au instalat în rândul pasagerilor. Robert a trimis chiar și o înregistrare cu acele clipe, atenționând că imaginile pot afecta emoțional. „Două trenuri care s-au lovit, de fapt, și al nostru, cum era mai departe și opreau toți la primul tren, și până și-au dat seama că mai era unul care a întârziat, și a trebuit să scoatem de acolo persoane, cinci-șase persoane, cel puțin, am scos. Eram eu, încă doi băieți sau alții afară care trăgeam de ei și-i scoteam de acolo, din tren. Ce să vă zic? Imagini de coșmar, de filme de groază”, relatează el.

👉 Ajutorul acordat și reacțiile familiei în timpul accidentului

Robert povestește că a ajutat alături de alți pasageri să scoată victimele din trenul avariat, punându-le haine pe deasupra pentru a le ține de cald. De asemenea, a menționat că a copilărit în preajma locomotivelor, bunicul său fiind mecanic de tren, ceea ce îi oferă o legătură specială cu acest mediu.

Înainte ca familia sa să-și dea seama de gravitatea situației, mai întâi au crezut că mesajul său cu privire la accident era o glumă. „Am avut o senzație că ceva nu e bine. Primul lucru - am trimis un mesaj pe un grup la familie, întâi au crezut că e o glumă. Apoi au început să mă sune, când și-au dat seama și au văzut știrile. Știau că sunt în tren, dar n-am mai răspuns, pentru că eram acolo, ajutam, să punem haine pe cei cărora le era frig”, explică el.