Riscul unei retrogradări a rating-ului României și impactul deficitului bugetar

Economistul Ionut Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a avertizat joi că măsurile fiscale propuse de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar reprezintă o ajustare treptată prin politici economice. Potrivit acestuia, această ajustare va avea un efect negativ asupra economiei, însă „scenariul alternativ, adică a nu face nimic, este cel mai rău posibil”.

El precizează că măsurile trebuie să fie optimizate pentru a permite o reducere graduală a deficitului, fără a brusca economia. „Economia trebuie să aterizeze lin”, spune Dumitru, menționând că o reducere prea bruscă ar putea deturnea procesul de revenire economică.

Despre reformele cerute de populație, inclusiv reforma pensiilor speciale, economistul subliniază că aceste acțiuni „nu se pot face de pe o zi pe alta” pentru că riscă să nu fie aprobate de Curtea Constituțională. Potrivit lui Dumitru, România riscă să fie retrogradată la statutul de dinainte de 2005, ceea ce ar însemna pierderea șanselor de a atrage investiții străine. „Dacă ne uităm de unde plecăm, cu un deficit de 9,3% din PIB, mulți ignoră dimensiunea problemei. Avem al doilea cel mai mare deficit din ultimele trei decenii de după Revoluție”, afirmă el, citat de digi24.ro.

El atrage atenția asupra faptului că, dacă nu se vor lua măsuri, bugetul va trebui ajustat forțat, iar această situație ar duce la imposibilitatea de a mai finanța cheltuielile curente, inclusiv salariile și pensiile. Dumitru precizează că „scenariul cel mai rău” este acela în care statul trebuie să-și limiteze cheltuielile strict la veniturile sale, ceea ce ar însemna să cheltuie doar cât cheamă. „Aceasta înseamnă că nici cheltuielile curente nu le poți acoperi”, adaugă.

Notează Digi24 că România se află într-o situație critică și trebuie să implementeze urgent măsuri pentru a evita o depreciere a rating-ului de credit, riscând să piardă statutul de investiție recomandat. „Să nu uităm că 9,3% din PIB – aproape 80-90% din cheltuielile cu salariile și pensiile din sectorul public – trebuie ajustate,” afirmă Dumitru.

Potrivit sursei, o ajustare planificată de la 9,3% la sub 3% în 2031 implică reducerea cu aproape 6,3 puncte procentuale. Acest lucru ar fi echivalent cu mai mult decât toate cheltuielile pentru investiții publice sau aproape jumătate din salariile din sectorul public, ceea ce face imposibilă o ajustare atît de amplă doar prin reducerea cheltuielilor.

În ceea ce privește impactul asupra economiei, economistul afirmă că măsurile propuse vor avea inițial un efect negativ, estimând o contracție de 1,2% din PIB pentru acest an. „Dar, chiar dacă efectele de runda a doua vor fi mai mici, impactul total va fi pozitiv, ajutând la echilibrarea bugetului”, subliniază el.

Dumitru conchide că, pentru 2024, economia României a crescut cu doar 0,8% în condițiile în care deficitul bugetar este de 9,3%, indicând că țara este aproape de o recesiune. „Suntem în zonă dificilă, dar nu putem uita că această situație s-a creat pentru că nu s-au făcut ajustările la timp. În 2009, deficitul a fost chiar mai mare, de 9,5%, și am avut de suferit ani de zile. Acum, sectorul privat stă pe picioare, ceea ce ne ajută să evităm o criză similară”, menționează Digi24.

El consideră că pachetul de măsuri anunțat este suficient pentru anii 2025 și 2026, iar pentru moment nu ar mai fi nevoie de creșteri fiscale suplimentare.