Reducerea aparatului public, o soluție pentru România

Consilierul prezidențial Radu Burnete explică motivele pentru reducerea aparatului public în România

Consilierul prezidențial Radu Burnete a vorbit la Digi24 despre motivele care justifică reducerea dimensiunii aparatului public în România, în contextul celui de-al doilea pachet de măsuri de austeritate. El a clarificat ce a vrut să spună atunci când a afirmat că „sistemul public e prea mare pentru mediul privat românesc”.

Burnete a adus în discuție statisticile europene, explicând că, raportat la numărul de locuitori și PIB pe cap de locuitor, România nu pare să aibă un sistem public supradimensionat. Cu toate acestea, el a subliniat două probleme majore: rata scăzută a ocupării forței de muncă și economia gri și neagră foarte mare.

„În România, doar 64% dintre oameni lucrează, restul fiind neangajați sau angajați la negru. Astfel, avem cu un milion de contribuabili mai puțin decât ar trebui. În plus, evaziunea fiscală și economia gri fac ca banii destinați sistemului public să nu fie suficienți”, a declarat Burnete.

Potrivit acestuia, cei cinci milioane de angajați din sectorul privat sunt insuficienți pentru susținerea sistemului public actual. El sugerează că o soluție ar fi reducerea numărului de angajați în sistemul public sau rezolvarea celor două probleme concomitent: aducerea unui milion de oameni în câmpul muncii și combaterea evaziunii fiscale.

Conform digi24.ro, Burnete menționează că în România s-a trăit un „miraj” referitor la nivelul de taxe și servicii publice. „Românii vor servicii publice de calitate, dar nu doresc taxe mari. Vrem educație și sănătate gratuite, infrastructură, dar nu suntem dispuși să plătim prea mult pentru acestea”, explică consilierul.

El accentuează că, pentru a oferi servicii publice bune și a menține fiscalitatea redusă, trebuie reduse cheltuielile inutile, iar evaziunea fiscală să fie combătută strict. Burnete citează exemplul Bulgariei și Republicii Moldova, care au făcut pași mai mari decât România în domeniul fiscalității.

„ANAF-ul a făcut deja progrese importante, colectează multe date de la companii și cetățeni, iar acum trebuie doar să analizeze aceste informații și să acționeze acolo unde datele indică anomalii”, notează acesta, susținând că inteligența artificială poate ajuta la identificarea fraudelor fiscale.