Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă: schimbări și provocări

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine din ce în ce mai avansată, întrebarea dacă mai există locuri de muncă sigure capătă tot mai multă importanță. În editorialul său din rubrica „Undercover Economist” din Financial Times, Tim Harford analizează această problemă și preia o opinie recentă a lui Martin Wolf, principalul comentator economic al Financial Times, care a spus: „M-am convins că probabil cea mai sigură meserie din lume este cea de grădinar”. Părea logic, având în vedere că există lucruri pe care computerele nu le pot face ușor.

Un articol publicat de FT și citat de digi24.ro descrie cum sisteme inteligente de irigare, detectoare de dăunători, lasere pentru sperietoare și roboți de plivit, alimentați cu energie solară, pot ajuta în activitatea de grădinărit. Autorul articolului exclama cu umor: „Oof”. Nu este clar dacă aceste tehnologii vor înlocui complet grădinarii sau doar vor transforma activitatea lor, notează Harford. El susține că majoritatea joburilor constau în sarcini legate între ele, iar unele pot fi automatizate pe moment, dar rolul general al unui grădinar include numeroase abilități ce implică comunicare, diagnosticare și proiectare. Aceste sarcini, chiar dacă pot fi asistate de AI, nu vor dispărea neapărat, ci vor suferi transformări.

Harford mai amintește că aceste întrebări despre impactul AI asupra locurilor de muncă sunt vechi, datând din perioadele protestelor Ludditilor din sec. XIX. Atunci, muncitorii textile înalt calificați s-au temut că noile mașini vor înlocui munca lor, înlocuindu-i cu muncitori mai puțin calificați. Similitudinile cu actualitatea sunt evidente, dar răspunsurile depind și de natura fiecărei meserii în parte, precum și de modul în care tehnologia o schimbă.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor MIT, David Autor și Neil Thompson, nu toate locurile de muncă sunt afectate în același mod, chiar dacă sarcinile de rutină au fost automatizate. În timp ce salariile funcționarilor contabili au crescut, cele ale muncitorilor din inventar au scăzut. Acest lucru se datorează faptului că munca nu este compusă din simple sarcini, ci din pachete de activități care necesită anumite abilități distinctive. Automatizarea unei sarcini ar putea lăsa o altă parte a jobului într-o formă mai simplificată sau chiar ar putea face ca munca să devină mai puțin calificată și mai puțin bine plătită, în timp ce anumite activități care necesită judecată și analiză rămân esențiale pentru angajații din contabilitate.

Autor și Thompson semnalează că, deși aceste schimbări pot părea în favoarea automatizării, efectul poate fi diferit în funcție de rol. Răspunsul la întrebarea dacă AI va prelua partea cea mai calificată sau cea mai necalificată a muncii fiecăruia poate ajuta la anticiparea ceea ce se va întâmpla cu salariile și condițiile de lucru.

Conform unei analize citează digi24.ro, sistemele de inteligență artificială generativă pot fi excelente pentru brainstorming, ajutând la generarea de idei și conexiuni neașteptate, ceea ce poate elibera timpul pentru activități mai creative. Dar pentru cei ale căror meserii oferă ocazional ocazii de brainstorming, apariția acestor tehnologii ar putea fi mai puțin benefică, fiind doar un alt instrument ce automatizează sarcinile administrative.

Harford conchide că, în ciuda incertitudinii, istoria ne-a arătat că impactul AI asupra muncii depinde de modul în care tehnologia este implementată și de natura specifică a fiecărei meserii, scrie digi24.ro.