Controlul pensiilor speciale în sistemul judiciar, o problemă de lungă durată

Ionuț Dumitru, economist și consilier onorific al prim-ministrului, a subliniat la Digi24 că situația pensiilor speciale din sistemul judiciar s-a scapat de sub control. Potrivit lui, magistrații ies la pensie la doar 48 de ani și beneficiază de pensii mai mari decât salariile din timpul activității. Dumitru crede că această situație reprezintă o problemă serioasă pentru bugetul țării și a explicat că efortul bugetar pentru pensiile special, în special cele din justiție, sunt foarte mari, ajungând la circa 15-16 miliarde de lei.

El menționează că, în general, în Europa pensiile speciale sunt caracteristice unor sisteme care diferă de cel contributiv, cum ar fi pensionarea mai rapidă sau beneficiile fără legătură cu contribuțiile plătite. Dumitru notează că, potrivit datelor publicate de Digi24, în România sistemul de pensii speciale a degenerat într-un mod inacceptabil, cu pensionări timpurii și beneficii nejustificate.

Conform sursei, Ionuț Dumitru a adăugat că, deși există și alte categorii, precum militarii, cele mai revoltătoare sunt pensiile speciale din justiție, unde pensionarea la 48 de ani cu venituri mai mari decât cele din activitate este “de netolerat”. În plus, el atrage atenția că, din cauza acestor abuzuri, sistemul devine irealist și supraîncărcat, ceea ce pun în pericol sustenabilitatea bugetului național.

De asemenea, economistul face referire la discuțiile legate de PNRR, unde reformatrea pensiilor speciale figurează ca o prioritate. Dumitru spune că, în cadrul negocierilor pentru tranșa a treia, s-a discutat pe larg despre această problemă și despre nevoia de reforme suplimentare. Potrivit lui, cele mai multe pensii speciale sunt în domeniul militar, dar în cazul justiției, situația este cu adevărat critică, crede el.

În ceea ce privește situația economică, Dumitru citează declarația ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, conform căreia, dacă nu se vor face cheltuieli nejustificate, în continuare vor exista bani pentru pensii și salarii până la sfârșitul anului. Potrivit acestuia, situația bugetară este delicată, dar măsurile recente de reducere a deficitului și de prioritizare a cheltuielilor sunt importante pentru menținerea stabilității financiare. El conchide că, dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri, deficitul bugetar ar fi crescut semnificativ, având în vedere că ținta de 7% din PIB este foarte dificil de atins în condițiile actuale, și estimează că un nivel mai realist ar fi în jur de 8%.