Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași caută o definiție a abandonului universitar
Noua echipă managerială a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași își propune să contureze o definiție clară a fenomenului abandonului universitar, o problemă constantă în învățământul superior. Abandonul nu este clar definit și prin urmare, cifrele în legătură cu acest fenomen nu sunt semnificative. O întrebare care se ridică este dacă studenții care se reînscriu după o perioadă de abandon ar trebui să fie considerați ca fiind în abandon. Aceasta ridică semne de întrebare, iar lipsa unei definiții clare face imposibilă centralizarea unor date relevante.
Unii specialiști subliniază că abandonează mai des studenții care urmează programele de studii de lungă durată, cei cu durate de 4-5 ani, în comparație cu cei de 3 ani, un aspect care scoate în evidență schimbările impuse de sistemul Bologna.
"Încercăm mai întâi să ajungem la o definiție clară; fenomenul este încă în curs de definire. Până acum nu s-a oferit o definiție unitară și nu avem o entitate care să centralizeze datele, ceea ce face subiectivă orice încercare de definire a abandonului universitar", au declarat reprezentanții universității.
Recent, rectorul UAIC, prof.univ.dr. Liviu George Maha, a evidențiat câteva dintre motivele care determină studenții să părăsească facultățile. "Abandonul a devenit o problemă cronică, și nu doar pentru universitatea noastră, ci în întregul sistem de învățământ superior. Cauzele sunt diverse și trebuie făcută o distincție între abandonul la ciclul de licență și cel de masterat. De multe ori, absolvenții de liceu nu beneficiază de orientare profesională corespunzătoare, iar sistemul de învățământ ar trebui să evalueze competențele elevilor și să-i ghideze adecvat", a explicat rectorul.
Mai mult, el a menționat că presiunile familiale pot influența deciziile studenților, ceea ce duce la alegeri nefericite legate de viitorul lor academic. "Este păcat că acești tineri își construiesc parcursul universitar sub constrângerea părinților, iar astfel de decizii au impact pe termen lung asupra carierei și vieții lor personale", a adăugat Maha.
În plus, el a observat că studenții au așteptări legate de programele de studii, însă nu toți se regăsesc în realitate. "Câteodată, venind la Iași cu anumite așteptări, studenții realizează că informațiile primite nu sunt întotdeauna clare, ceea ce poate duce la o dorință de schimbare a domeniului", a mai spus rectorul.
De asemenea, la programul de masterat, studenții pot ajunge la concluzia că viața profesională nu le permite să continue studiile, iar dintr-un sentiment de responsabilitate, aleg să renunțe. "Este preferabil să abandoneze cursurile decât să le trateze cu neglijență", a conchis Liviu George Maha.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
