Evaluarea Națională 2025 s-a încheiat miercuri, 25 iunie, cu proba la Matematică, în timp ce profesorii din Iași au opinat că subiectele au avut un nivel mediu spre dificil, în contrast cu testul de Limba română, considerat prea ușor. Cea mai mare provocare pentru elevi a reprezentat-o partea a treia, în special ultimele trei probleme de geometrie, care vor face dificilă obținerea notei maxime.
Evaluarea Națională 2025 s-a încheiat miercuri, 25 iunie, cu proba la Matematică, în timp ce profesorii din Iași au opinat că subiectele au avut un nivel mediu spre dificil, în contrast cu testul de Limba română, considerat prea ușor. Cea mai mare provocare pentru elevi a reprezentat-o partea a treia, în special ultimele trei probleme de geometrie, care vor face dificilă obținerea notei maxime.
Potrivit datelor, în județul Iași, prezența la cea de-a doua probă a fost de 96,95%, deoarece 207 elevi înscriși nu s-au prezentat. Profesorul Catalin Budeanu de la Colegiul "Emil Racoviță" menționează că subiectul a fost "un subiect reușit, foarte bun, care acoperă o zonă destul de largă din materia claselor V-VIII". Acesta subliniază că, pentru subiectele I și II, elevii au avut parte de cerințe accesibile, fără probleme foarte dificile.
De asemenea, profesorul Ciprian Baghiu de la Colegiul "Costache Negruzzi" consideră că subiectul a fost mediu spre dificil, în special pentru cei care doresc nota 10. Gabriela Zanoschi, profesoară de matematică la Colegiul Național din Iași, notează că subiectele au avut un nivel mediu spre dificil, avertizând că pentru elevi, obținerea notei maxime va fi o provocare mai mare decât în anii anteriori. Potrivit acesteia, subiectele de geometrică au fost mai complicate, și mai mult, cerințele din problemele 4, 5 și 6 au necesitat cunoștințe solide de matematică, fiind mai subtile și mai dificile.
Încă o dată, profesorii din Iași au fost unanimi în a considera partea a treia a testului de Matematică cel mai dificil și mai complexă. Catalin Budeanu subliniază că, la ultimul subiect, fiecare problemă includea cel puțin o "chichiță" care putea duce la pierderea punctelor, iar redactarea completă era foarte importantă. În plus, el explică că doar elevii cu pregătire solidă, care au muncit mult și au abilități bune în matematică, pot obține nota maximă.
Potrivit sursei ziaruldeiasi.ro, tot profesorul Baghiu notează că cerințele de tip grilă au fost de dificultate medie spre ușoară, însă problemele 4b), 5b) și 6b) au ridicat probleme celorlalți elevi. Gabriela Zanoschi adaugă că, față de subiectele de simulare sau modelele de la Ministerul Educației, cele din examen au fost mai lungi, iar mulți elevi nu au avut timp să verifice toate răspunsurile.
Examenul a constat în rezolvarea a 18 probleme, primul subiect fiind format din cinci exerciții grilă și unul în care trebuia să se precizeze dacă o afirmație este adevărată sau falsă. La subiectul al II-lea s-au găsit numai probleme de geometrie, toate sub formă de grilă. Subiectul al III-lea a constat în redactarea integrală a rezolvărilor pe foaia de examen, fiecare dintre cele șase probleme fiind împărțite în două subpuncte, valoroase fiecare cu două, respectiv trei puncte. Cele trei probleme inițiale au fost de algebra, în timp ce următoarele trei au fost de geometrie. Toate subiectele și baremele au fost publicate pe subiecte.edu.ro.