România se confruntă cu o situație aparent contradictorie, fiind al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, dar având prețuri mari la pompă. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) evidențiază că, deși țara extrage țiței, aceasta se află în mijlocul unor fluctuații de preț care depășesc costurile locale.
👉 Prețurile carburantului sunt influențate de piața regională și internațională
Conform analizei citate, benzina și motorina sunt rezultate ale unui proces sofisticat de rafinare, transport, stocare și distribuție. Prețul acestora nu se bazează pe costurile locale de extracție, ci pe cotele regionale și internaționale ale produselor petroliere finite. Chiar dacă țițeiul este extras pe teritoriul României, acesta intră într-o piață deschisă, permițând vânzarea la cele mai avantajoase prețuri.
În același sens, produsele finite pot fi importate la prețuri dictate de piața europeană sau sud-est europeană. Astfel, România, deși este un producător, ajunge să plătească prețuri comparabile cu media regională.
👉 Taxele contribuie semnificativ la prețurile ridicate la pompă
Dumitru Chisăliță afirmă că prețul ridicat la pompă este generat de taxe, observând că accizele și TVA-ul reprezintă peste 50% din prețul final al benzinei în România. Acciza este o sumă fixă pe litru, iar TVA-ul se aplică asupra întregii valori, inclusiv peste acciză, amplificând efectul fiscal.
Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026, precum și creșterea cotei standard de TVA la 21%, au amplificat această situație, poziționând România mai sus în clasamentele de preț, deși încă nu se ridică la nivelurile constatate în țările nordice sau vest-europene unde taxele sunt și mai mari.