România pierde un sfert dintre tineri din cauza fenomenului NEET
România se confruntă cu o pierdere semnificativă a tinerilor din categoria 15-24 de ani, cunoscută sub denumirea de NEET (not in education, employment or training), avertizează economistul Valentin Lazea. Într-un interviu amplu, acesta subliniază importanța educației antreprenoriale și a responsabilității morale pentru viitorul economic al țării, menționând riscurile datoriilor publice și impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii.
👉 România are cea mai mare cotă de tineri NEET din Europa
Conform ziaruldeiasi.ro, România are cea mai mare cotă de tineri NEET din Europa, cu un procent de circa 25% în rândul tinerilor de 15-24 de ani. În contrast, tinerii din grupa de vârstă 25-54 de ani se aliniază aproape de media Uniunii Europene, cu excepția femeilor cu studii limitate. Lazea evidențiază că tinerii din mediul rural sunt cei mai afectați de lipsa oportunităților de muncă, iar în orașele mari, salariile mici descurajează angajarea tinerilor.
„Trebuie să pornești de jos și, cu perseverență, să îți clădești o carieră”, afirmă Lazea, subliniind că pentru a deveni un antreprenor de succes, este esențial să dezvolți competențe specifice.
👉 Inteligența artificială și riscurile pentru piața muncii
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale reprezintă un factor disruptiv, cu implicații semnificative asupra educației și pieței muncii. Lazea avertizează că, în următorii ani, profesiile intelectuale ar putea fi cele mai afectate de automatizare, în timp ce joburile manuale vor rămâne relativ protejate, deși această situație va fi temporală. El sugerează că reacțiile la amenințarea locurilor de muncă vor varia, fiecare individ având propria abordare.
„Culmea este că profesiile cele mai afectate vor fi cele intelectuale, pe când profesiile manuale vor fi mai ferite”, concluzionează economistul, care subliniază importanța reînvățării valorilor spirituale într-o lume tot mai tehnologică.
