România, blocată de lipsa libertății instituționale și de „dezordinea construită”
În 2025, discursul public din România este dominat de fondurile europene, considerate soluția pentru problemele economice. Totuși, țara rămâne prizonieră unor vulnerabilități structurale, culturale și instituționale, iar fondurile nu pot înlocui inovația lentă sau disciplina fiscală insuficientă.
Economiști precum Lucian Croitoru subliniază că principala problemă este lipsa unui spirit liberal autentic care să permită dezvoltarea pieței și responsabilitatea fiscală. Din această cauză, statul adoptă o abordare birocratică haotică, un fenomen numit de Croitoru „dezordinea construită”, care blochează modernizarea și ordinea spontană a economiei.
România ajunge frecvent în crize fiscale din cauza unui dezechilibru între grupurile de interese care influențează bugetul și refuză disciplina fiscală necesară. Țara încearcă să se dezvolte prin proiecte externe și control excesiv, fără să permită libertății să funcționeze, fapt analizat și de publicația ziaruldeiasi.ro.
Potrivit economistului Jesús Huerta de Soto, care oferă și exemple istorice relevante precum Cehia, Slovacia sau Elveția, prosperitatea apare acolo unde libertatea instituțională este respectată. În România însă, „rugina nu face zgomot, dar în câțiva ani îți mănâncă utilajul”, ilustrând cum frânele puse schimbării naturale blochează progresul.
Lucian Croitoru avertizează asupra instabilității monedei naționale, comparând-o cu un „camion cu frânele slăbite”. El subliniază că reformele eficiente trebuie să se bazeze pe libertate, disciplină, competiție și reguli clare pentru ca România să depășească blocajul actual al dezvoltării economice.