Provocări economice pentru țările din Europa de Est în urma războiului din Ucraina
Țările din Europa de Est, afectate de numeroase amenințări economice generate de conflictul din Ucraina, se pregătesc pentru presiuni suplimentare în cazul în care se va semna un acord de pace. Analiza realizată de Reuters, preluată de Agerpres, evidențiază faptul că întoarcerea muncitorilor ucraineni în țara lor ar putea provoca o criză pe piața muncii și ar contribui la creșterea inflației.
Regiunea găzduiește un număr semnificativ din cei peste 4,3 milioane de ucraineni care au fugit în Uniunea Europeană după invazia rusă, mulți dintre aceștia ocupând locuri de muncă într-un context de șomaj extrem de scăzut. Charlotte Ruhe, director pentru Europa Centrală și de Sud-Est la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a subliniat la forumul Invisso de la Viena că demografia reprezintă un risc major și că o rezolvare a conflictului din Ucraina ar putea amplifica acest risc.
Conform analiștilor de la Raiffeisen Bank International, creșterea economică din țările din Europa de Est a fost de 2,2% în anul anterior, comparativ cu 0,8% în zona euro. Muncitorii ucraineni, care au obținut dreptul de a locui și munci în Europa grație unei directive din martie 2022, au avut un rol semnificativ în această dezvoltare economică, sprijinind economiile regionale, care depind în mare parte de sectorul manufacturier și de exporturi.
Datele Eurostat relevă că din cei 4,3 milioane de ucraineni, aproximativ 22% se află în Polonia și aproape 9% în Cehia. Christian Petter, director pentru Austria și Europa Centrală și de Est la J. Safra Sarasin, a afirmat că succesul economic din multe țări este legat de prezența ucrainenilor care s-au mutat acolo în ultimii ani. „Dacă războiul se va încheia, s-ar putea ca aceștia să se întoarcă în Ucraina, lăsând o lacună pe piața muncii în orașe precum Praga, Bratislava și Varșovia”, a spus el.
Regiunea se confruntă cu alte provocări semnificative, iar creșterea economică s-a concentrat pe manufactură și exporturi. Potențialele războaie comerciale, provocate de planurile de majorare a tarifelor vamale, complică acest model de expansiune economică, în contextul în care datoria guvernamentală rămâne ridicată. O scădere a numărului de muncitori ar putea exercita presiuni suplimentare asupra economiilor acestor țări.
Un sondaj realizat de Banca Națională a Poloniei a arătat că doar 2% dintre refugiați intenționează să se întoarcă în Ucraina în următorul an, dar această cifră ar putea să ajungă la 59% dacă războiul s-ar încheia. În Polonia, șomajul se află deja la un minim istoric, iar salariile au crescut cu 10% anul trecut. Guvernul ceh a avertizat asupra unei posibile crize a forței de muncă, o tendință observată și în alte state din regiune.
Între timp, creșterea salariilor și a inflației îngreunează deciziile băncilor centrale de a reduce dobânzile. Directorul de cercetare de la Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber, a menționat că o scădere a inflației nu este garantată, având în vedere incertitudinile economice curente.
Cu toate acestea, Deuber consideră că muncitorii ucraineni care și-au construit o viață nouă în țările europene nu vor dori să plece, având în vedere instabilitatea unui posibil acord de pace. Charlotte Ruhe a subliniat că plecarea acestor muncitori ar putea determina companiile să investească în soluții tehnologice pentru a reduce dependența de forța de muncă.
Reconstructia Ucrainei post-conflict ar putea constitui o oportunitate economică pentru țările vecine, în special Polonia. Cu toate acestea, revenirea lui Trump la Casa Albă, evaluarea dolarului american, amenințările privind creșterea tarifelor și incertitudinile regiunii formează un peisaj provocator pentru decidenți.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
