O tânără fermieră din Lișmănița dezvoltă o afacere agricolă durabilă fără fonduri europene

În satul Lișmănița din județul Botoșani, o tânără fermieră absolventă a Universității de Științele Vieții din Iași (USV) conduce o fermă de familie crescută pas cu pas, bazată pe investiții prudente și muncă susținută. Denisa Sefora Hrimiuc subliniază importanța studiilor și a unei legături apropiate cu natura pentru dezvoltarea durabilă a fermei, potrivit „Ziarul de Iași”.

👉 Inițierea și preluarea fermei de către tânăra fermieră și familie

Ferma a fost inițiată de tatăl socru al Denisei, care a început să achiziționeze terenuri după ce s-a întors din Israel, unde a muncit pentru câțiva ani. „Noi am început ferma datorită tatălui socru. El a fost plecat în Israel și a lucrat acolo, iar când s-a întors în România a început ușor să strângă pământ”, a declarat fermiera. Ulterior, odată cu întemeierea propriei familii, ea și soțul său, absolvent de liceu agricol, au preluat responsabilitățile fermei și au combinat experiența practică cu studiile universitare.

Denisa a absolvit Facultatea de Agricultură în 2017, iar studiile sale au adus o perspectivă nouă și curajul necesar pentru a implementa tehnologii noi și pentru a face față provocărilor din agricultură. „Majoritatea fermierilor care pornesc fără studii sunt fricoși să încerce anumite lucruri, anumite tehnologii. Le e teamă de leasing, au impresia că pierd tot. Dar faptul că prinzi un pic de curaj de la facultate te ajută să ții pasul”, explică aceasta.

👉 Investițiile prudente și gestionarea resurselor fără fonduri europene

Chiar dacă începuturile au fost modeste, ferma a evoluat și dispune acum de un parc de utilaje destul de echipat, incluzând semănători și cositori. Addressându-se unei dezvoltări pragmatice, familia a decis să nu folosească fonduri europene pentru investiții, pentru a evita un nivel ridicat de îndatorare bancară și riscuri suplimentare. „Noi nu avem fonduri europene. Soțul, pentru că a moștenit afacerea, putea lua doar pe modernizare, dar asta însemna să luăm toți banii din bancă, să punem gaj foarte multe lucruri”, spune Denisa.

Gestionarea fermei implică adesea compromisuri și redirecționări ale resurselor: au fost ani în care fondurile erau suficiente doar pentru motorină, bani necesari continuării activității agricole. „Am avut perioade în care nu aveam fonduri decât strict pentru motorină. Adică să ne achităm ce aveam și să putem continua anul următor”, adaugă fermiera, indicând faptul că agricultura nu este o „joc de noroc” ci un efort calculat.

Ferma este și spațiul în care cresc cei doi copii ai familiei, iar părinții aleg să îi țină departe de tehnologie și ecrane, oferindu-le o copilărie legată de natură și mișcare. Pentru Denisa, mediul rural oferă condițiile ideale pentru o educație armonioasă, concretizată în apropierea față de pământ și implicarea în activitățile agricole.

Familia consideră că viața la oraș nu se potrivește stilului lor de viață și preferă să rămână aproape de fermă, în apropierea câmpului, unde munca și tradiția se împletesc cu educația și responsabilitatea. Această alegere reflectă un mod durabil și echilibrat de a înțelege agricultura și familia.