Intrarea României în Schengen afectează o firmă mică, adusă în insolvență

O mică firmă românească se confruntă cu probleme severe după intrarea în Spațiul Schengen, conform ziaruldeiasi.ro. Birocrația și acumularea datoriilor au determinat autoritățile fiscale să ceară atragerea răspunderii personale a conducerii, însă plângerea a fost respinsă în lipsa probelor că administratoarea ar fi fugit cu banii.

👉 Datorii fiscale și schimbări ale administrației firmei

Plângerea Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) arată că Gabriela A. a condus firma din 2015 până în februarie 2024, acumulând datorii de 263.833 lei către bugetul de stat. Acestea includ contribuții neachitate la diferite fonduri și taxe. Cu doar două luni înainte de inițierea procedurii de insolvență, Gabriela a cedat administrarea firmei către Victoria A., ceea ce a dus la extinderea responsabilității și asupra acesteia.

În iunie 2025, Tribunalul a deschis procedura insolvenței, recunoscând pretențiile Fiscului. Reprezentanții AJFP susțin că insolvența s-ar datora unui management necorespunzător, prin urmare ambele administratoare ar trebui să răspundă cu averea personală pentru datoriile acumulate.

👉 Probleme cauzate de schimbările pe piața muncii după aderarea la Schengen

Gabriela și Victoria A. afirmă că falimentul a avut cauze obiective. Firma se ocupa de servicii de curățare în fabrici, însă lipsa forței de muncă locale le-a determinat să angajeze muncitori din afara Uniunii Europene, majoritatea provenind din Bangladesh. De la intrarea României în Spațiul Schengen, în martie 2024, și, mai ales, după deschiderea frontierelor terestre, muncitorii extracomunitari au ales să plece în alte state, unde salariile erau mai atractive.

Încercările de a angaja noi lucrători s-au lovit de birocrația greoaie a procesului, ceea ce a dus la pierderea unor contracte și la incapacitatea de plată. La finalul anului 2024, firma avea o disponibilitate bănească de 1.927 lei și datorii totale de 687.000 lei, menținându-se în funcțiune cu speranța unei redresări, care nu a fost realizată eficient.