Pieţele globale au început săptămâna sub presiune după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a relansat ameninţările cu tarife vamale în relaţia cu aliaţii europeni, în contextul disputelor privind Groenlanda, relatează Reuters, citat de news.ro. Acţiunile europene au scăzut semnificativ, iar dolarul a slăbit, reflectând îngrijorările investitorilor asupra unei potenţiale reescaladări a războiului comercial între SUA şi UE.
👉 Detalii despre noile tarife anunţate de SUA
Donald Trump a anunţat sâmbătă intenţia de a impune un tarif de 10% asupra importurilor din mai multe ţări europene, începând cu 1 februarie 2026, care ar putea creşte la 25% de la 1 iunie dacă SUA nu vor obţine acces la Groenlanda. Aceste declaraţii au reaşezat în atenţie strategia „Sell America”, amintind de tensiunile comerciale majore generate de tarifele introduse în aprilie 2025.
Bursele au reacţionat negativ: acţiunile europene au scăzut cu peste 1%, iar contractele futures pentru pieţele americane au indicat o deschidere în teritoriu negativ. De asemenea, dolarul a manifestat o depreciere, semnalând vulnerabilitatea monedei americane faţă de riscurile geopolitice actuale. În acelaşi timp, euro, lira sterlină şi monedele scandinave s-au apreciat, iar francul elveţian a înregistrat cea mai mare creştere zilnică faţă de dolar din ultima lună.
👉 Reacţiile analiştilor şi incertitudinea pe pieţe
Analiştii subliniază că deocamdată mişcările pieţelor sunt moderate, mai ales în comparaţie cu declinul abrupt al dolarului din 2025 după introducerea tarifelor iniţiale. Investitorii par să mizeze pe o eventuală detensionare, „în linie cu episoadele anterioare în care Trump a adoptat un ton mai conciliant ulterior”, arată experţii citaţi de Reuters.
Pe de altă parte, incertitudinea este alimentată de aşteptarea unui verdict al Curţii Supreme a SUA asupra legalităţii tarifelor şi de o posibilă reacţie europeană, care ar putea include răspunsuri tarifare sau „instrumentul anti-coerciţie” – o măsură neutilizată încă, menită să limiteze accesul companiilor americane la piaţa UE. Totuşi, impactul pe termen lung rămâne dificil de previzionat, iar pieţele financiare americane, extrem de lichide, ar putea resimţi eventuale ieşiri de capital.
Uniunea Europeană reprezintă cel mai mare creditor al SUA, deţinând active americane de aproximativ 8.000 de miliarde de dolari. În acest context, analiştii atrag atenţia asupra posibilităţii ca alianţa occidentală să fie afectată geoeconomic şi, implicit, asupra reevaluării rolului Europei în acest raport bilateral. George Saravelos, şeful cercetării valutare la Deutsche Bank, remarcă că „nu este clar de ce europenii ar continua să accepte acest rol” într-un climat de tensiuni sporite.
În ceea ce priveşte evoluţia valutelor, dolarul s-a stabilizat după pierderile din 2025, însă apetitul pentru diversificare creşte. În timp ce acţiunile americane au beneficiat de entuziasmul generat de inteligenţa artificială, majoritatea pieţelor globale, inclusiv cele europene, au înregistrat performanţe superioare la începutul lui 2026. Economiştii avertizează că tarifele americane ar putea afecta în special Germania şi Marea Britanie, cu o potenţială reducere a producţiei economice între 0,2% şi 0,3% şi cu alte consecinţe în cazul represaliilor.
