Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a început anul 2026 cu reduceri drastice de salarii și restructurări de posturi, aplicate în cadrul unei reforme asumate de guvernul Bolojan în Parlament, potrivit %source%. Măsurile vizează întreaga instituție, afectând atât conducerea, cât și aparatul administrativ, și marchează o schimbare majoră într-o instituție cunoscută anterior pentru niveluri ridicate ale veniturilor în sectorul public.
👉 Reducerea salariilor în conducerea ASF
Cea mai evidentă reducere a fost suportată de președintele Alexandru Petrescu, al cărui salariu net lunar a scăzut cu aproape 30%, de la peste 12.500 la aproximativ 8.800 de euro, conform %source%. Aceleași procente de tăiere au fost aplicate și membrilor Consiliului, inclusiv vicepreședinților și membrilor neexecutivi, ale căror remunerații lunare s-au diminuat cu mii de euro.
Aceste reduceri au vizat nu doar funcțiile de conducere, ci întreaga structură salarială a ASF, instituție recunoscută până acum pentru unele dintre cele mai mari salarii din sectorul public. Înainte de reformă, salariul mediu net depășea 13.500 de lei, iar după aplicarea noilor prevederi a coborât la circa 9.500 de lei, sub valoarea de 2.000 de euro lunar.
👉 Restructurarea posturilor și riscurile pentru viitor
Pe lângă tăierile salariale, reforma a condus la eliminarea a 75 de posturi din organigrama ASF, din totalul de 544 existente. Dintre acestea, 33 erau ocupate, iar 38 de angajați au fost afectați: 17 au primit preavize de concediere, în timp ce 21 au plecat de comun acord cu instituția. Salariile compensatorii nu au fost acordate, iar postul de director general a fost desființat, reducând plafonul salarial maxim la 27.000 de lei net.
Conducerea ASF avertizează că această reducere a personalului poate genera dificultăți în viitor, în special în contextul noilor reglementări europene care extind atribuțiile instituției în domenii ca digitalizarea, inteligența artificială, sustenabilitatea și activele digitale. Aceasta ridică semne de întrebare privind eficiența și capacitatea de supraveghere a ASF pe termen mediu și lung.
Decizia guvernului nu a fost primită fără rezistență. Sindicatul ASF și o parte dintre angajați au contestat în instanță reducerile salariale, cerând suspendarea măsurii. Procesul se judecă la Curtea de Apel București, cu un prim termen programat pentru începutul lunii februarie 2026, relatează %source%.
Aceste litigii se încadrează într-un context mai amplu, în care angajați ai mai multor instituții de reglementare, precum ANRE și ANCOM, au depus contestații similare pentru a opri sau amâna aplicarea reformei guvernamentale. ASF, ANRE și ANCOM sunt instituții autofinanțate, având venituri provenite din taxe aplicate sectoarelor monitorizate, costuri care se reflectă, în final, în facturile consumatorilor. Guvernul invocă acest aspect pentru a justifica necesitatea de a reduce cheltuielile într-un sector al administrației văzut adesea ca privilegiat.
