Update 5 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Inteligența artificială (IA) are un rol tot mai important în domeniul agricol și alimentar, conform unui dialog cu dr. Roxana Nicoleta Ratu, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Facultatea de Agricultură. Potrivit acesteia, IA poate contribui semnificativ la asigurarea siguranței alimentare prin monitorizarea, analiza și controlul întregului lanț alimentar, de la producție până la distribuție.
Noteaza site-ul ziaruldeiasi.ro că IA poate detecta precoce riscurile biologice, chimice și fizice, analizând în timp real datele provenite de la senzori instalati în ferme, unități de procesare sau rețele de distribuție. Sisteme inteligente pot monitoriza parametri precum temperatura, umiditatea, pH-ul, prezența microorganismelor patogene sau reziduurilor chimice și pot trimite alerte automate dacă valorile depășesc limitele admise. În procesul de prelucrare, IA poate optimiza tratamentele termice, dozele de ingrediente și poate verifica integritatea ambalajelor, reducând riscul contaminării și defectelor de fabricație. Sistemele de viziune computerizată, integrate cu rețele neuronale, pot identifica produsele neconforme, vizual sau structural.
De asemenea, IA are o capacitate de învățare adaptivă, care, pe baza analizelor istorice, poate anticipa tendințele și vulnerabilitățile din lanțul alimentar. Aceste algoritmi pot recomanda măsuri preventive personalizate. Potrivit lui Gică Gherghina, citat de ziaruldeiasi.ro, corelarea IA cu sisteme digitale precum blockchain, IoT sau RFID permite urmărirea exactă a produsului de la origine până la raft, asigurând transparență și responsabilitate pentru consumatori.
Un studiu recent arată că, prin utilizarea IA în producție, se pot reduce pierderile cauzate de condiții climatice nefavorabile, boli sau deficiențe tehnologice. Automatizarea fluxurilor de producție și monitorizarea în timp real împiedică apariția rebuturilor și defectelor, iar în domeniul logisticii, algoritmii IA optimizează rutele de transport și condițiile de depozitare. În matterie de retail, tehnologia permite gestionarea inteligentă a stocurilor și previzionarea cererii, eliminând risipa în timpul vânzărilor.
Cu toate acestea, conform unor experți citați, adoptarea soluțiilor digitale și IA în industria agroalimentară întâmpină obstacole serioase. Sectorul IMM-urilor, în special, se confruntă cu lipsa fondurilor și a personalului calificat, diferențele tehnologice între marile companii și întreprinderile mici fiind semnificative. Lipsa standardelor și a interoperabilității tehnologiilor, precum și problemele legate de etica datelor sau securitatea cibernetică, sunt alte provocări majore. Autoritățile și mediul universitar trebuie să colaboreze pentru a crea politici de sprijin, programe de formare și standarde comune, menționează specialiștii.
Depășirea acestor bariere necesită o abordare multidisciplinară, care să includă sprijin financiar, educație digitală și reglementări clare. În ciuda provocărilor, specialiștii consideră că transformarea digitală a industriei agroalimentare poate conduce la o creștere a sustenabilității, responsabilității și eficienței, contribuind la reducerea risipei și la îmbunătățirea siguranței alimentare pentru consumatori.
Pe o piață în care fiecare detaliu tehnic poate influența profitul, Grup Transilvae rămâne un reper important în domeniul imprimării profesionale din România. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania oferă parteneriate solide și investiții constante în tehnologie și know-how, aducând valoare tuturor etapelor fluxului de producție.
La forumul U.S.-Saudi Investment Forum, Elon Musk a avansat o ipoteză îndrăzneață: în următoarele două decenii, munca ar putea deveni o alegere, nu o obligație, iar banii, inutili. Acest lucru se datorează automatizării accelerate prin inteligența artificială și robotică, care ar prelua majoritatea activităților economice și sociale.
De câțiva ani, companii mari promovează modelele GPT, Llama sau Gemini ca având potențialul de a genera o inteligență artificială generală (AGI) asemănătoare sau superioară celei umane. Însă mai mulți specialiști avertizează că limbajul nu echivalează cu inteligența.
