Dilemele etice ale utilizării inteligenței artificiale în arhitectură
Dilemele etice ale utilizării inteligenței artificiale în arhitectură
Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul arhitecturii ridică numeroase probleme etice, conform cercetărilor făcute de arhitecta și doctoranda Florina Pantilimonescu-Cioanca, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București. Potrivit acesteia, aceste dileme devin și mai importante pe măsură ce implicarea AI în luarea deciziilor devine tot mai autonomă.
"Cât timp regăsim, în orice tehnologie, un partener care să ne aprofundeze înțelegerea asupra nevoilor comunității pe care o deservim, suntem pe drumul cel bun și etic", notează ea, citată de ziaruldeiasi.ro. Aceasta subliniază că, deși utilizarea AI nu este întotdeauna etică din punct de vedere al proiectării, deciziile informate bazate pe date obiective și factuale sunt acceptabile, respectând principiile din codul deontologic al arhitecților, precum responsabilitatea socială și interesul public.
Responsabilitatea socială impune ca arhitecții să promoveze diversitatea și incluziunea, iar interesul public cere ca soluțiile să răspundă nevoilor comunităților și să contribuie la o dezvoltare echilibrată. În condițiile în care AI devine tot mai autonomă, dezbaterea etică devine crucială, mai ales în privința standardizării, opinează arhitecta.
De exemplu, standardizarea, precum Modulor-ul lui Le Corbusier, a adus un nivel de calitate universal, dar a creat și uniformitate excesivă. În contrast, arhitectura aspiră la unitate prin diversitate, iar AI poate sprijini această dorință, personalizând produsele și adaptându-le nevoilor individuale. Astfel, locuințele modulare sau mobilierul personalizabil devin mai accesibile, chiar și fără implicarea directă a unui arhitect.
Fenomenul de open source, precum ChatGPT sau Midjourney, influențează deja publicul larg, fiind interpretat și ca o responsabilitate socială ca arhitecții să participe la dezvoltarea acestor tehnologii, pentru a asigura corectitudinea și calitatea modelelor folosite. Conform ziaruldeiasi.ro, implicarea specialiștilor în crearea și verificarea acestor soluții poate preveni eventualele riscuri și poate asigura o utilizare responsabilă a AI în arhitectură.
O problemă actuală, insereză sursa, este nivelul de încredere în informațiile generate de AI, însă arhitecții trebuie să rămână responsabili și critici, conștienți de limitările acestor tehnologii. În procesul de proiectare, calitatea datelor utilizate pentru antrenament joacă un rol fundamental, iar factorul uman trebuie să asigure evaluarea corectitudinii și relevanței acestor date.
Privind spre viitor, arhitectura va fi diferită în multiple domenii, cum ar fi educația și cercetarea. Pentru profesioniști, se anticipate că vom fi mai bine informați și mai creativi, în timp ce pregătirea viitorilor arhitecți trebuie să includă și noile tehnologii digitale. Cu toate acestea, cercetarea în arhitectură și AI a rămas în urmă față de alte domenii, precum cel al structurii sau managementului construcțiilor. Potrivit unor analize citate de sursă, interesul pentru cercetare a crescut mult în ultimii ani, iar rezultatele pot avea un impact semnificativ asupra calității mediului construit și asupra satisfacției cetățenilor față de spațiile în care trăiesc.
