Probleme la concursul de rezidențiat: Lipsă de candidați pentru chirurgie generală la UMF Iași
Locurile pentru rezidențiat în chirurgie generală erau odată cele mai dorite în universitățile de medicină, fiind asociate "elitelor", după cum afirmă medicii intervievați de "Ziarul de Sănătate". În urmă cu două decenii, cele mai promițătoare tinere talente din medicină se întreceau pentru a învăța de la legendele chirurgiei din Iași. Situația s-a schimbat însă, iar acum stârnește îngrijorare.
Prof. Dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași (UMF), a declarat că există o tendință de a rămâne locuri neocupate la rezidențiatul de chirurgie. De exemplu, acum doi ani, 20 de astfel de poziții au rămas libere la prima strigare. Rectorul subliniază că mulți dintre cei care ocupă aceste locuri nu sunt printre cei mai buni absolvenți de medicină. În general, aceștia sunt tineri care și-au dorit alte specializări, dar nu au obținut locuri acolo și s-au "mulțumit" cu chirurgie generală.
Chirurg de profesie, rectorul își amintește că, în timpul studenției sale, mulți nici nu îndrăzneau să aspire la un loc la rezidențiat în chirurgie generală. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat. Prof. Dr. Viorel Scripcariu subliniază că presiunea asupra chirurgilor este mare, atât în ceea ce privește volumul de cazuri, cât și așteptările pacienților și ale aparținătorilor. Activitatea lor are rezultate foarte vizibile: o operație reușită poate salva o viață, în timp ce o complicație poate avea efecte neplăcute.
Chirurgii sunt mai expuși atât greșelilor, cât și realizărilor lor, ceea ce contribuie la alegerile tinerilor la rezidențiat, explică rectorul. Un alt factor semnificativ este felul în care creșterile salariale din sectorul medical au modificat peisajul social. În prezent, se câștigă foarte bine și din specializări cu volum de muncă redus și riscuri mai mici.
Un aspect pozitiv al schimbării în chirurgia generală este deschiderea mai mare pentru toți rezidenții, cu o prezență semnificativă a femeilor. "Astăzi, dacă mergi în clinicile universitare, observi că majoritatea rezidenților sunt femei și sunt foarte bune, au rezistență și pasiune", a adăugat rectorul.
Deși majoritatea absolvenților poate nu recunosc acest lucru, chiar și subconștient, alegerea unei alte specializări decât chirurgia generală, poate fi legată și de presiunea meseriei. Chirurgia înseamnă un volum mare de muncă, ture de gardă peste gardă, operații care pot dura ore întregi, fapt ce consumă chiar și cei mai rezistenți medici.
Deși tehnologia modernă ar putea diminua stresul și volumul mare de muncă prin progresele în chirurgia laparoscopică și robotică, tinerii par să fie din ce în ce mai puțin interesați de această specializare. Întrebarea rămâne: cine va prelua aceste roluri esențiale în următoarele două decenii?
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail