România, în fața unei situații financiare complicate
La finalul anului precedent, Trezoreria Statului Român a încheiat exercițiul financiar cu o sumă record de peste 132 miliarde de lei tranzacționați prin conturile sale. Deși aparent solidă, această situație ascunde o realitate complexă a bugetului național, notează ziaruldeiasi.ro.
Pe partea activului, se observă o sumă modestă de doar 382 milioane de lei, ca niște firimituri uitate într-un borcan abandonat. Între timp, deficitele bugetare reprezintă o povară considerabilă, atingând, conform documentației Executivului, peste 131,6 miliarde de lei la 31 decembrie 2024. Aceasta este o imagine similară cu cea a unei familii care deține o casă frumoasă, dar care se confruntă cu o ipotecă imensă.
Statul central a acumulat cea mai mare parte din datoriile totale, cu peste 117,8 miliarde de lei. În 2024, acesta s-a împrumutat cu peste 156 miliarde de lei, nu doar pentru a acoperi cheltuielile anului respectiv, ci și pentru a plăti restanțele din trecut. Aceasta se aseamănă cu un individ care folosește un credit pentru a plăti alte împrumuturi.
Pe lângă datoriile statului, sistemul public de pensii se luptă cu o datorie de peste 10 miliarde de lei, descriind situația unui pensionar care trăiește datorită împrumuturilor de la vecini. Sectorul sănătății, afectat de instabilitatea financiară, înregistrează un deficit de aproape 3,8 miliarde de lei.
Pe de altă parte, bilanțul trezoreriei arată că există și resurse economisite, cum ar fi cele peste 71 miliarde de lei care stau în conturi la Trezorerie. Aceasta include economiile instituțiilor publice și fonduri europene, constituită ca o pusculiță în care diverse entități contribuie.
Totodată, există și excedente financiare, cu sume necheltuite ce depășesc 60,8 miliarde de lei. Din această sumă, administrația centrală păstrează aproximativ 26 miliarde lei, iar administrația locală deține 18 miliarde. De asemenea, sistemul de pensii pentru accidente de muncă are un excedent de peste 5,7 miliarde lei.
Această situație duală evidențiază vulnerabilitățile structurale ale economiei românești. Pe de o parte, se gestionează fluxuri financiare complicate, pe de altă parte, există o dependență de împrumuturi. Așadar, trebuie să se identifice strategii eficiente pentru a asigura sustenabilitatea financiară a statului. Dacă nu se iau măsuri rapide, bugetul național va continua să funcționeze pe un echilibru fragil, sprijinit mai mult de împrumuturi decât de venituri proprii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
