Noi descoperiri ale Universității Emory contestă teorii existente despre boala Alzheimer

Noi descoperiri ale Universității Emory contestă teorii existente despre boala Alzheimer

O echipă de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite a adus dovezi importante ce pun sub semnul întrebării teoriile consacrate referitoare la originile bolii Alzheimer, principală cauză de demență la persoanele în vârstă din întreaga lume. Studiul, realizat de Institutul Goizueta pentru sănătatea creierului, a fost publicat în revista Cell Reports Medicine și propune o nouă teorie privind mecanisma bolii.

Cercetătorii au descoperit că depozitele de beta-amiloid, recunoscute de multă vreme pentru prezența lor în creierul pacienților cu Alzheimer, funcționează ca un schelet pentru acumularea altor proteine. Acestea din urmă, având funcții de semnalizare bine cunoscute, ar putea contribui mai mult la deteriorarea celulelor creierului decât beta-amiloidul, contrar teoriilor actuale.

În creierul persoanelor afectate de Alzheimer, beta-amiloidul se acumulează și formează plăci lipicioase, perturbând funcțiile cerebrale și conducând la declinul cognitiv. Totuși, cercetătorii subliniază că întrebarea rămâne cum se desfășoară exact acest proces. Conform celei mai cunoscute ipoteze, acumularea de beta-amiloid deranjează comunicarea dintre celule și activează sistemul imunitar, distrugând în cele din urmă celulele neuronale.

Utilizând tehnologii analitice avansate, echipa de la Emory a analizat peste 8.000 de proteine din creierul pacienților cu Alzheimer, dar și din creierele de șoareci. Prin concentrarea pe proteinele care au avut cele mai semnificative creșteri, cercetătorii au identificat mai mult de 20 de proteine care se acumulează împreună cu beta-amiloidul, atât în creierul uman, cât și în cel de șoarece. În timp ce cercetările continuă, echipa suspectează că vor descoperi și alte proteine culese.

„Odată ce am identificat aceste proteine noi, am vrut să știm dacă ele sunt doar markeri ai bolii Alzheimer sau dacă pot modifica în mod real patologia acestei boli,” a explicat Todd E. Golde, unul dintre cercetători. Deși aspectele fundamentale ale bolii Alzheimer s-au înțeles de mai bine de un secol, căutarea unui tratament a fost lentă și marcată de eșecuri succesive ale unor tratamente inițial promițătoare, precum și de controverse despre cele mai adecvate teorii care explică efectele bolii asupra creierului.

Cercetătorii afirmă că „teoria inițială a unei cascade amiloide pur liniare este acum considerată prea simplistă. Studiile anterioare au evidențiat complexitatea vastă a schimbărilor care au loc de-a lungul decadelor în creierul indivizilor pe măsură ce emeră patologiile Alzheimer.” De asemenea, s-a constatat că diverse tipuri de acumulări de amiloid, pe lângă beta-amiloid, au fost asociate cu peste 30 de afecțiuni umane care afectează țesuturi și organe din întregul organism.

Această nouă cercetare ar putea deschide calea pentru noi metode de identificare a țintelor de tratament și abordări pentru alte boli.