Importanța florei intestinale pentru sănătatea umană

Flora intestinală, cunoscută și sub numele de microbiota intestinală, este ansamblul microorganismelor care trăiesc în intestinul gros al vertebratelor, inclusiv al oamenilor. Acest ecosistem complex cuprinde miliarde de microorganisme, printre care bacterii, virusuri și fungi, care trăiesc în simbioză cu organismul-gazdă. Relația dintre aceste microorganisme și gazdă este atât de crucială încât, în multe cazuri, ele nu ar putea supraviețui fără ajutorul florei intestinale.

În colonul uman se regăsesc aproximativ 100 de trilioane de microorganisme, dintre care mai mult de jumătate sunt bacterii. Se estimează că există aproximativ 500 de specii diferite de bacterii în cadrul florei intestinale, iar greutatea totală a acestora poate ajunge la 3-4 kg. Formarea microbiomului intestinal începe din momentul nașterii, când nou-născutul este expus la microorganismele mamei, aceste microorganisme variind în funcție de metoda nașterii și de mediul înconjurător.

• Digestia alimentelor: Alimentele nedigerate din intestinul subțire sunt fermentate de microbiota intestinală din colon, facilitând astfel absorbția nutrienților.
• Producția de vitamine: Bacteriile din flora intestinală sintetizează enzime necesare pentru producerea unor vitamine esențiale, cum ar fi B1, B9, B12 și K.
• Sprijinul sistemului imunitar: Între 60 și 80% din celulele imunității se află în intestine, unde microbiota bună concurează cu bacteriile dăunătoare pentru nutrienți și spațiu, prevenind astfel colonizarea excesivă a acestora.
• Efect de barieră: Aceasta ajută la prevenirea invaziei microorganismelor potențial periculoase pentru sănătate și are efecte antiinflamatorii, prevenind inflamațiile cronice ce pot duce la boli autoimune sau chiar cancer.
• Stimularea motilității intestinale: Aceasta ajută la asigurarea tranzitului intestinal și reduce disconfortul și balonarea.

Diversele probleme care pot perturba echilibrul florei intestinale includ dieta inadecvată, consumul exagerat de zaharuri, grăsimi saturate și alimente procesate, precum și absența fibrelor vegetale. De asemenea, substanțele chimice, cum ar fi alcoolul, tutunul și poluanții din mediu, alături de administrarea de antibiotice, pot avea un impact negativ. Stresul psihologic și fizic influențează microbiota intestinală prin modificarea motilității intestinale și a secrețiilor digestive, ceea ce poate favoriza inflamația cronică.

Deși microbiomul poate să se recupereze după o expunere pe termen scurt la factorii perturbatori, expunerea prelungită poate reduce semnificativ diversitatea bacteriană. Această modificare a cantității și calității activității metabolice a microbiotei, cunoscută sub numele de disbioză intestinală, necesită măsuri speciale pentru restabilirea echilibrului său.