Hernia ombilicală: cauze, simptome și tratament
Hernia ombilicală: cauze, simptome și tratament
Hernia ombilicală este o afecțiune caracterizată prin protruzia unui organ abdominal prin inelul ombilical. Aceasta reprezintă un punct slab în peretele abdominal, deoarece în timpul dezvoltării intrauterine, cordonul ombilical străbate această zonă, furnizând nutrienți de la mamă la făt. După naștere, de obicei, acest orificiu se închide, dar în unele cazuri, mușchii abdominali nu se alipesc corect, ceea ce duce la apariția herniei.
Herniile ombilicale pot fi congenitale, apărând la naștere, sau dobândite, putând apărea pe parcursul vieții din diverse motive. Factorii de risc pentru herniile dobândite includ obezitatea, sarcinile multiple, prezența lichidului în cavitatea abdominală (ascita) și tusea prelungită, asociată cu afecțiuni pulmonare sau fumatul.
Semnele herniei ombilicale devin vizibile atunci când persoana se află în picioare sau când se încordează mușchii abdominali. Principalul simptom este o umflătură sau o proeminență în zona ombilicală. De cele mai multe ori, herniile nu provoacă durere, ci doar disconfort.
Diagnosticul herniei se face ușor prin examinarea medicală, specialistul verificând dacă hernia este reductibilă. Este important ca pacienții să se prezinte rapid la medic în cazul în care apar simptome precum: durere bruscă în zona umflăturii, greață, vărsături, hernia devine ireductibilă sau febră, simptome care pot indica o hernie strangulată, complicație severă.
Herniile ombilicale la nou-născuți au o șansă mare de a se închide spontan până la vârsta de 2 ani. Însă, dacă persistă după 5 ani, este recomandată intervenția chirurgicală. La adulți, herniile mici, asimptomatice pot fi monitorizate, în timp ce cele mari, dureroase sau incarcerate necesită tratament chirurgical. Intervenția chirurgicală presupune aproximarea mușchilor abdominali de pe linia mediană, iar în cazurile severe, se utilizează material sintetic pentru a consolida peretele abdominal.
În majoritatea situațiilor, rezultatele operației sunt foarte satisfăcătoare. Totuși, pacienții care dezvoltă infecții post-operatorii sau care nu respectă indicațiile medicului cu privire la efortul fizic pot avea riscul de recidivă.
