Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
La sfârșitul lunii trecute, Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a decis să respingă propunerea de legalizare a canabisului medicinal, inițiativă depusă în Parlament în vara anului 2019. Această decizie a stârnit reacții diverse în rândul specialiștilor în domeniu. Alexandru Rogobete, deputat PSD și președinte al Comisiei, a declarat că "avem o responsabilitate morală și legală de a proteja populația, în special tinerii, de capcanele unui subiect care, odată legalizat, va deveni imposibil de controlat".
Conform informațiilor de la ziaruldeiasi.ro, dr. Vladimir Poroch, șeful Secției de Îngrijiri Paliative la Institutul de Oncologie din Iași, consideră că legalizarea canabisului medicinal ar fi fost un pas important pentru pacienții oncologici care nu răspund la tratamentele obișnuite cu opioide, precum morfina sau fentanilul. El a explicat că, în prezent, pacienții au acces la analgezice foarte puternice, dar legalizarea canabisului ar fi putut oferi o alternativă suplimentară în gestionarea durerii.
Proiectul de lege respins ar fi permis, pentru prima dată, pacienților în fază terminală să utilizeze calmante pe bază de canabis. Medicul Poroch subliniază că acest tip de tratament este deja utilizat în multe țări cu sisteme de sănătate dezvoltată, cum ar fi Germania și Canada. În România, pe piață există uleiuri de canabis pe bază de CBD, care nu sunt psihoactive, dar uleiurile cu THC, care sunt psihoactive, sunt disponibile doar pe piața neagră.
Cu toate acestea, legalizarea canabisului medicinal ar implica un control strict al acestor produse, susține dr. Poroch. El argumentează că frica decidenților că aceste produse ar putea ajunge în mâini nepotrivite nu justifică interzicerea lor. Potrivit lui, stricta reglementare a opioidelor demonstrează că este posibil să se asigure utilizarea corectă a substanțelor cu potențial de abuz.
Dr. Poroch aduce în discuție necesitatea de a privi legalizarea canabisului medicinal dintr-o perspectivă de încredere, nu de suspiciune. În opinia sa, reglementările trebuie să fie concepute astfel încât să protejeze pacienții care au nevoie de aceste tratamente, nu să le restricționeze accesul. "Într-o democrație, oamenii trebuie să aibă libertatea de a acționa în limitele legii", finalizează el, subliniind că, cu o reglementare adecvată, canabisul medicinal ar putea deveni o opțiune sigură și eficientă pentru pacienții care suferă de dureri severe.
Proiectul de lege va fi supus discuțiilor în plenul Camerei Deputaților, dar șansele de aprobatizare par reduse. În lipsa acestei reglementări, pacienții continuă să se bazeze pe medicamentele tradiționale, în timp ce dezbaterea despre legalizarea canabisului medicinal rămâne deschisă.
Medicul David Céspedes, expert în longevitate, atrage atenția asupra unor alimente larg răspândite care pot afecta sănătatea mai mult decât se crede. Conform Mediafax, el precizează că aceste produse nu ar trebui să intre în case, deoarece pot diminua anii de viață în mod semnificativ, evidențiind riscurile ascunse asociate consumului lor.
O echipă de la centrul de cercetare Helmholtz Munich investighează modul în care o boală genetică pediatrică rară declanșează moartea celulelor nervoase, oferind indicii esențiale despre mecanismele prezentate și în afecțiuni neurologice severe precum Alzheimer sau Parkinson, conform news.ro. Studiul evidențiază implicarea unui tip particular de moarte celulară numit feroptoză, legat de acumularea de fier și deteriorarea oxidativă a membranelor neuronale.
Specialiștii în Urgențe medicale arată că preparatele bogate în grăsimi din tradițiile culinare românești pot facilita metabolizarea alcoolului și reducerea stărilor de rău după consum excesiv. Conform %source%, dr.
Județul Iași se situează în partea a doua a clasamentului național privind valoarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul sănătății. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cele mai mari investiții se fac în București, Mureș și Constanța, care atrag peste 150–200 milioane de euro fiecare, în timp ce Iașiul beneficiază de finanțări mai fragmentate și cu sume modeste.