ziua nașterii sfântului ioan botezătorul, o zi de sărbătoare și credință în România

Pe data de 24 iunie, creștinii ortodocși din întreaga țară sărbătoresc nașterea sfântului Ioan Botezătorul, o zi încărcată de semnificație religioasă și tradițională. Potrivit preotului Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Casin din București, această sărbătoare reprezintă o ocazie specială atât pentru rugăciune, cât și pentru a păstra obiceiurile legate de ziua sfântului, scrie digi24.ro.

Sărbătoarea are o semnificație aparte, deoarece biserica o praznuiește pe Dumnezeu pentru nașterea unuia dintre cei mai importanți sfinți. Conform Bibliei, nașterea lui Ioan Botezătorul a fost vestită de Arhanghelul Gavril părinților săi, Zaharia și Elisabeta, într-un moment în care aceștia nu mai aveau speranță de a avea copii. Sfantul Ioan simbolizează curățenia, pocăința și credința vie, fiind considerat "cel mai mare om născut din femeie", potrivit tradiției și profețiilor din Vechiul Testament. El a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos și l-a botezat în râul Iordan.

Un obicei răspândit în această zi este aducerea de fructe, precum mere sau poame, la biserică pentru a fi sfințite și împărțite celor nevoiași, dar și celor dragi. De asemenea, credincioșii sunt invitați să se roage pentru sănătate și pentru împlinirea dorinței de a avea copii, notează sursa citată. În unele regiuni, tradiția include oferirea de colaci, mere dulci și apă curată în amintirea botezului prin apă, spun preoții.

Potrivit lui Gabriel Cazacu, în ziua acesta se practică și ritualuri legate de ocrotirea sănătății, precum aducerea de flori și lumânări aprinse la izvoare sau rauri pentru binecuvântare. În plus, se obișnuiește ca, înainte de a consuma roadele pomilor, să se aducă o ofrandă pentru sufletele celor plecați, pentru a arăta respect și pentru a cere binecuvântare pentru familie.

În aceeași zi, credincioșii adoptează anumite interdicții, cum ar fi evitarea muncilor casnice sau a lucrului în câmp, considerați semne de respect față de această sărbătoare. De asemenea, taierea florilor din grădină este interzisă, deoarece în tradiție se crede că Sanzienele, spirite ale naturii, pot pedepsi pe cei care rup florile în această zi.

Sărbătoarea se îmbină cu tradițiile populare ale Sânzienelor, care implică culegerea de flori și crearea de coroane, purtate apoi pentru a aduce noroc și protecție. În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemaritate culeg flori de sanziene și le folosesc pentru a face cununi pe cap, având credința că dacă le lasă pe acoperiș, se vor mărita curând.

Potrivit digi24.ro, aceste obiceiuri reflectă îmbinarea între credința creștină și tradițiile populare, demonstrație a respectului pentru natural și pentru spiritualitate. Astfel, această zi rămâne una de mare însemnătate pentru credincioși, fiind considerată o vreme de rugăciune, speranță și tradiție.