Schimbări controversate în conducerea PNL: eliminarea dreptului de vot pentru organizațiile de femei și tineret

Organizațiile de Femei și Tineret ale Partidului Național Liberal (PNL) nu vor mai avea drept de vot în forul de conducere al partidului, o măsură aprobată recent de conducerea centrală. Viziunea propusă de Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, și susținută de majoritatea membrilor, a stârnit nemulțumiri și reacții dure în interiorul formațiunii politice. Potrivit declarațiilor, modificările statutului purtate în urma unui vot intern au vizat reducerea influenței acestor organizații, deși ele vor putea participa în continuare la ședințe, fără a mai avea drept de decizie.

Ema Stoica, jurnalist Digi24, citează declarațiile, explicând că în urma votului, și alte categorii de membri, precum fostii președinți de organizații, lideri din Parlamentul European și conducători din Parlamentul României, își vor pierde dreptul de a vota în forurile decizionale ale partidului. "Practically, votul lor nu va mai fi luat în seamă, chiar dacă pot participa la întâlniri," arată ea.

Ilie Bolojan a susținut că noul statut, modificat după ședința de ieri, este unul benefic, deoarece va aduce schimbări în modul în care se iau deciziile în PNL. El a afirmat că această reformă va permite o reprezentare mai bună și va accelera luarea deciziilor, în special între liderii filialelor și conducerea centrală. Cu toate acestea, criticii consideră că aceste măsuri sunt o tentativă a liderului de a controla mai strict partidul, mai ales în perioadele complexe politice.

Potrivit unor surse, citați de Digi24, anumite lideri de partid susțin aceste măsuri, dar consideră că în trecut, conducerea partidului obișnuia să aprobe decizii populare pentru a-și menține popularitatea. Se observă, de asemenea, o încercare de a reduce influența politicianților importanți din interiorul partidului, pentru a evita noi conflicte interne.

Decizia a fost criticată dur și de organizațiile de Tineret și de Femei ale Blocului Național Sindical, care au denumit această mutare o „revenire în Evul Mediu”, sub masca modernizării. Într-un comunicat, acestea susțin că măsura marginalizează două segmente esențiale pentru viitorul României și trimit un semnal periculos despre lipsa de reprezentare și incluziune în partid. „Vocea celor care luptă pentru echilibru și drepturi reale poate fi eliminată prin vot intern,” afirmă documentul, consemnează Digi24.

Totodată, organizațiile sindicale menționează că intenționează să colaboreze cu aceste grupuri din cadrul PNL pentru a susține politici publice relevante pentru femei și tineri, chiar dacă acum sunt excluse de la decizii. „Într-o democrație sănătoasă, vocea celor mulți nu poate fi redusă la tăcere de votul celor puțini,” adaugă comunicatul.

Conform aceleiași surse, a fost pusă în discuție și situația unei organizații a PSD, între timp, pentru a sugera o reflexie mai largă asupra modului în care partidele politice gestionează reprezentarea și reforma.

În același timp, s-au anunțat și modificări în conducerea filialelor care nu au avut rezultate bune. Zece organizații vor organiza alegeri pentru a numi lideri noi, explică Ema Stoica, amintind că unele județe, precum Covasna și Harghita, sunt dominate de UDMR, iar rezultatele electorale nu reflectă întotdeauna performanța partidului.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat în cadrul Consiliului Național că noul statut aduce „reguli bune” și descentralizează procesul de alegere a conducerii. El a menționat că va reintroduce demisia de onoare pentru liderii care nu obțin rezultate în alegeri. Bolojan a adăugat că se pune accent și pe responsabilitatea financiară, propunând contribuții financiare de la aleșii locali pentru a repara datoriile acumulare.

Gabriel Andronache, președintele Comisiei de Statut, a explicat că noile reguli prevăd un Birou Executiv mai restrâns și o limitare a mandatelor la doi ani. El a precizat că, la propunerea președintelui, vor fi cooptate și personalități publice cu derogare de vechime, pentru a consolida conducerea.