riscururile psihoemotionale ale mamelor surogat în timpul și după sarcină

Un nou studiu realizat de cercetători canadieni arată că mamele surogat au un risc mai mare de a fi diagnosticate cu boli mintale în timpul sarcinii și după naștere comparativ cu femeile care poartă propriul copil. Conform raportului, această tendință persistă indiferent de modul în care a fost conceput copilul, și a fost observată mai ales la femeile cu antecedente de probleme mintale.

Studiul, citat de digi24.ro, analizează datele a aproape 770.000 de nașteri din Ontario, din perioada 2012–2021. Potrivit cercetării, 758 dintre aceste nașteri au implicat mame surogat, iar celelalte au fost înregistrate în cazul femeilor care au născut propriul copil sau prin fertilizare in vitro. Echipa de cercetare a inclus în analiză doar femeile fără antecedente de boli mintale înainte de concepție, pentru o evaluare corectă a riscului de debut al unor tulburări mintale.

„Constatările noastre evidențiază importanța evaluărilor psihologice prealabile pentru femeile care aleg să fie mame surogat, precum și necesitatea sprijinului psihic în perioada postnatală”, afirmă dr. Maria Velez, autoarea principală a studiului de la Universitatea McGill. Potrivit acesteia, riscul de a dezvolta noi afecțiuni mintale este de aproximativ 29% mai mare la mamele surogat decât la cele care nu au beneficiat de această procedură.

Datele analizei arată că tulburările de dispozitie și anxietatea sunt cele mai frecvent întâlnite diagnostice, iar timpul median de la conceptie până la diagnostic a fost de aproximativ doi ani și jumătate. Chiar dacă statul canadian impune evaluări psihologice pentru mamele surogat, rezultatele studiului indică faptul că 19% dintre participante aveau deja un diagnostic de boală mintală înainte de sarcină.

Specialista în aspecte socio-juridice ale maternității surogat, dr. Zaina Mahmoud de la Universitatea din Liverpool, opină că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica dacă riscul crescut de boli mintale se datorează însuși procesului de sarcină sau altor mecanisme. Ea a menționat că echipa de cercetare nu a măsurat direct suferința emotională cauzată de renunțarea la copil, ceea ce ar putea fi un factor clar.

Notează publicația, cercetarea subliniază necesitatea unor proceduri mai stricte pentru informare și consimțământ, precum și un sprijin psihologic mai extins pentru mamele surogat, durata acestui sprijin fiind recomandată a se extinde peste cei doi ani după naștere. În plus, studiul sugerează că intervențiile psihologice ar trebui să continue chiar și după această perioadă, pentru a preveni apariția altor probleme mentale.

În context, dezbaterile legale despre maternitatea surogat continuă, iar opinia publică și autoritățile solicită măsuri clare pentru protejarea sănătății mentale a femeilor implicate. Potrivit mai multor specialiști și publicații, inclusiv digi24.ro, sprijinul psihologic adecvat și informațiile corecte sunt esențiale pentru aceste tinere mame, iar cercetările viitoare sunt imperative pentru a înțelege pe deplin implicațiile emoționale ale acestei practici.