miturile despre comunism în ochii românilor: adevăr sau iluzii?

După aproape 36 de ani de la Revoluție, mulți români încă păstrează în minte imaginea comunismului ca fiind mai bun decât era în realitate. Deși în 1989 au ieșit în stradă pentru libertate și libertate, acum tot mai mulți consideră că în comunism s-a trăit mai bine, iar această opinie capătă popularitate printre diverse generații.

Un sondaj făcut public pe 22 iulie de INSCOP arată că peste jumătate dintre români cred că regimul comunist a fost, în general, benefic pentru țară, iar 44% spun că înainte de ’89 se trăia mai bine. Cei care susțin această idee aduc ca argumente faptul că în comunism „corupția era mai redusă”, „statul avea grijă de cetățeni”, „instituțiile erau mai eficiente” și „tara producea mai mult”. Aceste opinii ridică însă întrebări despre adevărurile istorice din spatele acestor opinii.

Digi24.ro, citează istorici și sociologi pentru a clarifica dacă aceste credințe se bazează pe realitate sau pe iluzii create de anumite frustrări legate de situația actuală. În primul episod al serialului „Mituri ‘raiului’ comunist”, experții discută despre dacă au avut loc mai multe lucruri bune în perioada respectivă decât cele rele.

Madalin Hodor, istoric, afirmă că memoriile despre perioadă sunt adesea subiective, însă el susține că regimul comunist a fost în fapt criminal, un sistem bazat pe represiune, tortură și frică. „Regimul avea nevoie ca cetățenii să fie ținuți cu forța în țară, prin sârmă ghimpată și granițe stricate. Nu puteai să pleci decât riscându-ți viața”, notează Hodor.

Cosmin Popa, tot istoric, consideră că nu era mai multă siguranță publică și explică că incidentele de stradă erau mai puțin cunoscute, iar regimul controla informațiile pentru a evita orice disensiune. „Este o percepție, nu o realitate”, menționează el. Sociologul Bogdan Voicu adaugă că, în realitate, nu avem cum să comparăm complet condițiile de atunci cu cele actuale, pentru că modul de raportare era diferit.

El menționează și aflăm dintr-o sursă citată de digi24.ro că, deși în comunism accesul la educație era larg, calitatea acesteia a fost mereu precară. „Numărul de analfabeti a scăzut, dar sistemul era de proastă calitate, iar corupția, precum sporadică, era prezentă în continuare”, spune Voicu. În plus, oficialii susțin că la nivel de educație, performanțele naționale nu erau remarcabile, iar rezultatele de la olimpiade nu trebuie interpretate ca fiind indicii ale calității sistemului, deoarece sistemul a fost mereu slab.

Referitor la sănătate, profesorii și sociologii notează că serviciile medicale nu erau de calitate. „Nu găseai paracetamol în spitale, iar în condiții de iarnă, spitalele erau adesea fără curent electric, iar oamenii mureau din cauza neglijenței”, afirmă Hodor, în timp ce Popa adaugă că, deși teoretic accesul era larg, serviciile erau de multe ori ineficiente.

Gelu Duminica și Madalin Hodor ridică problematica mortalității infantile și a condițiilor penibile din spitale. „Mortalitatea infantila era de 17%, iar copiii cu dizabilități erau adesea ținuți ascunși”, menționează Duminica, adăugând că, în realitate, regimul comunist a fost unul în care oamenii trăiau sub o mare păpușă de control, iar cei de sus trăiau privilegiați, în timp ce restul populației nu beneficiau de nimic.

Conform unor istorici, inclusiv Popa, părerile despre comunism drept „perioadă bună” sunt atât de deformați încât adesea se bazează pe mituri și idealizări, mai ales pentru a justifica situația dificilă curentă. Potrivit lui Hodor, statul s-a pre17tat ca fiind grijuliu cu cetățenii, dar, în realitate, oamenii trăiau în condiții precare, iar sistemul era în esență un mecanism de surogate pentru privilegiați.

În timp ce istoricii sunt de acord că regimul comunist a fost unul opresiv și extrem, opinia publică încă păstrează uneori iluzii despre mărirea beneficiilor, ceea ce demonstrează cât de complexă e percepția asupra acestei perioade.