Bucureștiul, mai puțin pregătit pentru un cutremur decât în 1977

Capitala României, București, este considerată a fi mult mai vulnerabilă în fața unui cutremur major comparativ cu anul 1977, când un seism cu magnitudinea 7,4 pe scara Richter a distrus peste 150.000 de locuințe și a provocat peste 1.500 de decese. Conform unor date oficiale, în prezent, există aproximativ 800 de clădiri considerate vulnerabile, însă experții avertizează că numărul real ar putea fi mult mai mare, fiind zeci de mii. Acest lucru îl readuce în centrul atenției seriei „Bucureștiul cu bulina roșie”, unde Digi24.ro explică motivele pentru care nu știm exact cât de mare este riscul seismic al orașului.

Capitala se află printre primele zece orașe din lume din punct de vedere al vulnerabilității seismice și este, de asemenea, cea mai vulnerabilă capitală europeană. În ultimele luni, s-au înregistrat numeroase cazuri în care bucăți de beton și balcoane s-au desprins din clădirile din multe zone ale orașului, iar norocul a făcut ca aceste incidente să nu provoace victime. Potrivit Digi24.ro, la nivel oficial, se cunoaște că aproape 800 de clădiri pot fi total sau parțial prăbușite, iar acestea pot pune în pericol viața locatarilor în cazul unui cutremur puternic. În realitate, situația este mult mai gravă, spun experții, aceștia menționând că riscul este încă mai mare decât indică statisticile.

În centrul Bucureștiului, pe strada Ion C. Brătianu, de exemplu, unele clădiri sunt încadrate în diferite clase de risc seismic. Astfel, blocul de la Campineanu 31, expertizat în 2004, a fost inclus în clasa de Risc Seismic II, în timp ce alte clădiri din aceeași zonă nu au trecut încă prin evaluări. La intersecția dintre Bulevardul Nicolae Bălcescu și strada Băiți, unele clădiri, precum cele de la Nicolae Bălcescu 16 și 18, au fost incluse în diferite categorii de vulnerabilitate, iar unele funcționează ca magazine, restaurante sau hoteluri, pe parter. Potrivit citatează, aceste exemple sunt reprezentative pentru întreg orașul.

În cazul blocurilor de pe bulevardul Carol I, situate în apropiere de Piața Universității, situația este similară. Unii proprietari evită în continuare expertizarea și consolidarea clădirilor, iar abia din 2024 poate fi începută oficial această procedură, pentru că legea recentă prevede votul majorității proprietarilor. Inginerii explică însă că mulți proprietari se tem să demareze aceste procese, având impresia că le-ar putea fi preluate proprietățile de către autorități, însă situația reală diferă. Andrei Teodorescu, reprezentant al companiei Atectural Engineering, conchide că riscul e chiar mai mari, iar valoarea imobilelor crește după consolidare, dar prioritatea trebuie să rămână siguranța locatarilor.

Expertizele se bazează, însă, pe o combinație între aprecierea calitativă subiectivă și calcule precise, explică experții. Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, cere mai multă responsabilitate din partea specialiștilor, menționând că există un grad mare de subiectivism în procesul de evaluare. Acest lucru duce adesea la inconsecvențe, în special în stabilirea riscului seismic, ceea ce afectează credibilitatea întregii domenii. Potrivit Digi24.ro, expertiza tehnică ideală ar trebui să includă și analize de laborator sau calcule realizate pe calculator pentru a fi cât mai obiectivă.

Reluarea demersurilor pentru consolidare rămâne o provocare, din cauza lipsei de specialiști disponibili și a numărului mare de clădiri vulnerabile. În 2022, a fost adoptată o lege nouă care obligă autoritățile locale să realizeze inspecții vizuale rapide ale clădirilor. Acest tip de evaluare ratează însă încadrările exacte în clase de risc, fiind doar o metodă de inventariere. Până acum, în cadrul unui proiect pilot, au fost rapid evaluate 46 de clădiri din întreg orașul.

Dezbaterile continuă și referitor la dificultățile de convingere a proprietarilor de a începe procesul de consolidare. Majoritatea se tem de pierderea imobilelor și de costurile implicate, chiar dacă la nivel oficial, nicio clădire nu poate fi ascunsă în mod ilegal cu bulină roșie, iar sancțiunile pot ajunge la 35.000 de lei. Conform notează Digi24.ro, unii experți afirmă că si acest proces trebuie să fie gestionat etapizat, pentru a nu se ajunge la nevoia unei reconstrucții totale a orașului.

Este clar, însă, că, în lipsa unor acțiuni rapide și coerente, vulnerabilitatea Bucureștiului va continua să crească și riscul unui dezastru va fi tot mai mare.