Prognoza de creștere economică a Guvernului pentru anul 2024: 3,4%, dar cu riscuri în creștere

Guvernul României estimează o creștere economică de 3,4% pentru anul 2024, dar acest optimism este temperați de o incertitudine economică ridicată, conform raportului anual al Consiliului Fiscal pentru 2023. De asemenea, prognoza ar putea suferi revizuiri și anticipați scăderi viitoare, având în vedere datele recente referitoare la produsul intern brut (PIB).

În ceea ce privește anul 2023, România a înregistrat o creștere economică reală de 2,1%. Consiliul Fiscal menționează că, pentru 2024, Comisia Europeană preconizează o creștere a PIB real de 3,3%, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează o valoare mai modestă de 2,8%. În 2025, previziunile sugerează o încetinire a creșterii economice, CE estimând o scădere la 3,1%, sub estimarea FMI de 3,6%.

Principalele surse de creștere pentru următoarele perioade includ consumul privat, pe fondul unei îmbunătățiri a veniturilor, și investiții robuste, susținute de fonduri europene destinate infrastructurii. Totuși, exportul net este prevăzut să aibă un impact negativ asupra creșterii economice.

Estimările Băncii Naționale a României plasează rata inflației la 4% la finalul anului 2024, aceasta fiind rezultatul unei scăderi treptate a inflației de bază. Activitatea economică a fost susținută de nivelurile investițiilor publice și private, dar și de creșteri salariale, contrabalansate parțial de inflația ridicată și incertitudinile geopolitice.

Raportul arată că Cheltuielile bugetare au crescut semnificativ, iar deficitul bugetar a fost estimat la 6,4% din PIB pentru anul 2024, cu riscuri ca acesta să depășească 7% din PIB. Acest deficit este influențat de noi legi privind pensiile și creșteri salariale în sectorul public, care vor genera costuri suplimentare.

Consolidarea fiscală pe termen mediu va necesita o reducere a cheltuielilor bugetare, iar ponderea veniturilor fiscale ar trebui să fie mărită, având în vedere că România se află deja în procedura de deficit excesiv. În acest context, România trebuie să dezvolte un plan bugetar-structural până la 20 septembrie 2024, care să respecte regulile Uniunii Europene.

De asemenea, Consiliul Fiscal subliniază că ajustările economice necesită o creștere considerabilă a veniturilor fiscale, acestea aflându-se la un nivel insuficient comparativ cu nevoile țării. Reformele fiscale și îmbunătățirea colectării impozitelor sunt esențiale pentru menținerea unui ritm de creștere economică sustenabil.

În concluzie, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar implementarea eficiente a politicilor fiscale și utilizarea fondurilor europene vor juca un rol crucial în asigurarea stabilității economice viitoare.