PIB-ul României: între creșteri statistice și realități sociale

România se confruntă cu un paradox între promisiunile guvernamentale și realitatea economică a cetățenilor. Premierii succesivi afirmă creșteri ale PIB-ului, de 3%, 5% sau mai mult, care sună bine în discursurile oficiale, dar în viața de zi cu zi oamenii resimt salarii mici, inflație ridicată și migrație a forței de muncă calificate. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind relevanța PIB-ului ca indicator al bunăstării reale.

PIB-ul a apărut în anii 1930 ca un instrument de măsurare a producției economice și a fost utilizat pe scară largă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru planificarea industrială. Astăzi, este văzut ca un termometru al succesului economic, dar de fapt reprezintă o estimare statistică bazată pe sondaje și date fiscale, fără a reflecta integral toate activitățile economice, cum ar fi cele informale sau locale.

PIB-ul, spune ziaruldeiasi.ro, „rămâne ‘numărul magic’ al guvernelor și investitorilor, dar realitatea zilnică depinde de tine și de modul în care gestionezi resursele proprii”. Această cifră rotundă și lipsită de o marjă de eroare clară poate induce în eroare prin prezentarea unui adevăr absolut. PIB-ul nu reflectă însă bunăstarea și nu răspunde la întrebarea cine anume beneficiază de creșterea economică.

Ce contează cu adevărat, subliniază publicația, este libertatea financiară care presupune controlul propriului destin economic, lipsa dependenței de datorii și accesul la resurse de bază precum sănătate și educație. Astfel, cunoașterea mecanismelor economice și educația financiară devin esențiale pentru a face alegeri reale și pentru a construi un viitor sustenabil, dincolo de cifrele oficiale ale PIB-ului.