Înapoi la știri

Numarul persoanelor sărace din România scade ușor în 2023

05 Nov 2024
3 minute min
Ion Ionescu
Numarul persoanelor sărace din România scade ușor în 2023

Numarul persoanelor sărace din România scade ușor în 2023

Statisticile recente arată că numărul persoanelor sărace din România a fost de 3,97 milioane anul trecut, în scădere față de 2022, când erau 4,02 milioane. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), sărăcia se referă la acele persoane care au venituri atât de mici încât nu pot atinge un standard de viață acceptabil, fiind afectate de lipsa locurilor de muncă, venituri reduse, condiții precare de locuit și acces limitat la îngrijiri de sănătate, educație, cultură și activități recreative.

Distribuția sărăciei este inegală în România. În 2023, rata sărăciei a fost de 15 ori mai mare în regiunea Moldovei comparativ cu regiunea București-Ilfov. Cele mai mari rate ale sărăciei au fost înregistrate în regiunile Nord-Est (31,4%), Sud-Vest Oltenia (31,3%), Sud-Est (26,8%) și Centru (24,0%), în timp ce cea mai mică rată s-a înregistrat în București-Ilfov, cu 2,1%.

Aproape singura regiune în care rata sărăciei a crescut în această perioadă este Centru, cu o crestere de 2,1 puncte procentuale. De asemenea, s-a observat o creștere a sărăciei în rândul bărbaților cu vârste între 0-17 ani și în rândul persoanelor de ambele sexe cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani. În schimb, a existat o scădere semnificativă a ratei sărăciei pentru persoanele cu vârste peste 65 de ani.

Un alt aspect important este că, în familiile fără copii, rata sărăciei a scăzut, în timp ce în familiile cu copii a crescut, depășind 25%. INS subliniază de asemenea că, în absența plății pensiilor și a altor transferuri sociale, aproape 47,1% din populație s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative.

În ultimii opt ani, România a fost constant pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea populației aflate în risc de sărăcie, depășind astfel țări cu venituri similare sau chiar mai mici, cum ar fi Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia. Astfel, rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, conform datelor oferite de Banca Mondială.

Alte postari din Economie
Economie

Sectorul transporturilor din România continuă să crească, dar cu provocări majore

Transportul rutier de marfă rămâne o coloană vertebrală a economiei românești și în 2026, conform datelor recente. În ciuda creșterii numărului de înmatriculări și a flotelor modernizate, realitatea din teren este mult mai complexă, iar transportatorii se confruntă cu presiuni externe semnificative, iar provocările interne persistă.

Economie

Crestere spectaculoasă a încasărilor la bugetul statului în Moldova

Profiturile firmelor din Iași și județele Moldovei au condus la o creștere semnificativă a încasărilor la bugetul de stat. Potrivit raportului anual al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Iași, impozitul pe profit a crescut de la 1,55 miliarde lei în 2024 la 4,79 miliarde lei în 2025, reprezentând o majorare de peste 3,2 miliarde lei și contribuind astfel la creșterea totală a veniturilor din regiune.

Economie

Metafore economice pentru a înțelege mai bine conceptele financiare

În percepția publicului larg, știința economică este adesea considerată un domeniu dificil și lipsit de atractivitate. Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României, sugerează că explicațiile metaforice, bazate pe experiențe cotidiene, ar facilita înțelegerea unor concepte economice fundamentale.

Economie

Irina Schrotter discută despre viitorul economic al Iașului în contextul creativității

Irina Schrotter, antreprenor și președinta Federației Patronatelor din Industriile Creative din România, a oferit un interviu în care analizează direcția de dezvoltare a Iașului și provocările actuale pe care le întâmpină antreprenorii locali. Potrivit ziaruldeiasi.ro, Schrotter subliniază importanța industriilor creative în stimularea economiei orașului și a calității vieții.

Acasa Recente Radio Județe