Înapoi la știri

Nivelul prețurilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ în 2023, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mici niveluri s-au înregistrat în Bulgaria, cu 60% din media UE, și în România, cu 64%, iar Polonia a înregistrat 72%. Potrivit ziaruldeiasi.ro, aceste diferențe sunt cauzate de politicile de impozitare și taxe aplicate la diverse produse.

20 Jun 2025
2 minute min
Maria Simionescu
Nivelul prețurilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ în 2023, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mici niveluri s-au înregistrat în Bulgaria, cu 60% din media UE, și în România, cu 64%, iar Polonia a înregistrat 72%. Potrivit ziaruldeiasi.ro, aceste diferențe sunt cauzate de politicile de impozitare și taxe aplicate la diverse produse.

Nivelul prețurilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ în 2023, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mici niveluri s-au înregistrat în Bulgaria, cu 60% din media UE, și în România, cu 64%, iar Polonia a înregistrat 72%. Potrivit ziaruldeiasi.ro, aceste diferențe sunt cauzate de politicile de impozitare și taxe aplicate la diverse produse.

În același timp, cele mai ridicate niveluri de prețuri au fost în Danemarca, Irlanda și Luxemburg, cu 143%, 138% și, respectiv, 133% din media UE. Se observă că în 2024, Danemarca figurează ca țara cu cele mai scumpe prețuri, după cum notează Eurostat.

Diferențele cele mai marcante apar la cele pentru alcool și tutun, unde Irelanda are cele mai mari prețuri, de aproximativ trei ori mai mari decât în Bulgaria, cea mai ieftină țară. Ţara irlandeză citează, conform sursei amintite, cel mai ridicat nivel de impozitare pentru aceste produse, în timp ce Bulgaria are cel mai mic nivel, fiind la 69% din media UE. Finlanda, Franța și Irlanda au cele mai ridicate prețuri pentru alcool și tutun, cu 175%, 137% și 205%.

Prețurile din restaurante și hoteluri sunt, de asemenea, foarte diferite. Bulgaria are cel mai scăzut preț, cu 53% din media UE, iar Danemarca cel mai mare, cu 148%. România și Ungaria înregistrează prețuri de 69%, respectiv 72%, notează sursa.

Prețurile pentru îmbrăcăminte urcă și ele, cele mai ridicate fiind în Danemarca (133%) și în Suedia și Finlanda (ambele cu 120%). În Bulgaria, însă, prețurile sunt mult mai mici, fiind la 79%. La alimente și băuturi nealcoolice, variațiile sunt de la 76% în România până la 125% în Luxemburg. De asemenea, echipamentele de transport personal și produsele electronice de consum prezintă diferențe semnificative între statele membre.

Alte postari din Economie
Economie

Tim Cook se retrage din funcția de CEO al Apple: o privire asupra moștenirii sale de 15 ani

După 15 ani de conducere, Tim Cook se retrage din funcția de CEO al Apple și îi predă frâiele companiei vicepreședintelui senior pentru inginerie hardware, John Ternus. Potrivit techcrunch.com, Cook, care s-a alăturat Apple în 1998, l-a succedat pe Steve Jobs în 2011 și a transformat Apple într-o putere evaluată la 4 trilioane de dolari.

Economie

Deficitul guvernamental al României rămâne cel mai ridicat din UE în 2025

Ponderea deficitului guvernamental în zona euro a scăzut ușor de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas constantă la 3,1%. România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit din blocul comunitar, conform datelor publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), preluate de Agerpres.

Economie

Piața închirierilor de apartamente în regim hotelier se dezvoltă rapid în România

Piața închirierilor de apartamente în regim hotelier din România a continuat să se expandeze în 2025, evidențiind un interes crescut al proprietarilor pentru această metodă de valorificare a activelor imobiliare, conform unei analize realizate de Crosspoint Real Estate. Bucureștiul se menține ca principal centru urban, generând venituri de 66,8 milioane de euro din închirieri pe termen scurt, în creștere cu 20% față de 2024.

Economie

Probleme în racordarea energiei regenerabile: 80 de gigawați pe hârtie

Vârful de consum de energie al României se ridică la 9 gigawați, în contrast cu cei 80-81 de gigawați menționați în avizul tehnic de racordare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ceea ce ridică semne de întrebare serioase, afirmă Martin Moise, prim-vicepreședintele Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES, scrie Agerpres.

Acasa Recente Radio Județe