Liviu Maha, rectorul Universității „Al. I. Cuza” Iași, analizează cheltuielile Guvernului din anul 2023
Liviu Maha, rectorul Universității „Al. I. Cuza” Iași, analizează cheltuielile Guvernului din anul 2023
Liviu Maha, rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, a făcut o analiză detaliată a cheltuielilor Guvernului român pentru anul care se încheie. Profesor de economie, Maha atrage atenția asupra diferenței semnificative dintre veniturile executivului și cheltuielile realizate în 2023.
Într-o postare recentă pe rețelele sociale, rectorul a subliniat importanța discuțiilor legate de bugetul României și de deficitul bugetar, teme care au fost intens dezbătute, în special în contextul măsurilor de austeritate prevăzute de așa-numita „ordonanță trenuleț”. Maha consideră că este esențial să se clarifice atât conceptele din jurul deficitului bugetar, cât și metodele de măsurare a acestuia.
„Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile totale ale statului depășesc veniturile acestuia. Diferența trebuie acoperită de stat din alte surse”, a explicat Maha. Potrivit acestuia, deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 ar putea atinge 9% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. „Pentru a înțelege ceea ce înseamnă acest lucru, voi folosi datele pentru anul 2023, așa cum sunt prezentate pe site-ul Ministerului Finanțelor: PIB-ul pentru anul respectiv este de 1.583,5 miliarde lei, iar veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt de 521 miliarde lei, ceea ce înseamnă că statului îi revine doar 32,9% din PIB”, a adăugat rectorul.
Maha a calculat că, în cazul unui deficit bugetar de 9% din PIB, suma necesară ar fi de aproximativ 142 miliarde lei, ceea ce reprezintă peste 27% din veniturile statului. Astfel, în 2024, statul ar cheltui cu 27% mai mult decât a reușit să colecteze. „Aceasta este o evaluare corectă a politicii bugetare”, a concluzionat el.
Rectorul Universității „Al. I. Cuza” a subliniat, de asemenea, că raportarea deficitului bugetar la PIB, în timp ce oferă informații utile decidenților economici, poate fi confuză pentru opinia publică și poate diminua percepția asupra realității deficitului.
