Pieţele financiare globale se pregătesc pentru o reacţie semnificativă la redeschiderea tranzacţiilor, după ce Statele Unite au lansat un atac asupra a trei situri nucleare din Iran. Anunţul preşedintelui Donald Trump, făcut pe reţeaua Truth Social şi reiterat într-un discurs televizat, ar putea declanşa o explozie a preţurilor petrolului şi o migraţie rapidă a capitalului spre active de refugiu, avertizează analişti citaţi de Reuters, prelut de news.ro. Preşedintele american a numit loviturile ”un succes militar spectaculos” şi a afirmat că ”instalaţiile cheie de îmbogăţire a uraniului din Iran au fost complet şi total distruse”. El a avertizat că armata americană va viza şi alte ţinte dacă Teheranul nu acceptă pacea. ”Cred că pieţele vor fi iniţial alarmate, iar petrolul va deschide în creştere,” a declarat Mark Spindel, director de investiţii la Potomac River Capital. El a subliniat că lipsa unei evaluări independente a pagubelor va spori incertitudinea şi volatilitatea în pieţe, în special în sectorul energetic. Preţurile globale ale petrolului, deja în creştere din 10 iunie, ar putea urca la niveluri periculoase dacă conflictul escaladează. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au atins joi un maxim pe cinci luni, de 79,04 dolari pe baril. Analiştii de la Oxford Economics au anticipat într-un scenariu sever că o închidere a Strâmtorii Ormuz şi oprirea producţiei iraniene ar putea duce la un preţ de 130 dolari/baril, împingând inflaţia americană spre 6% până la finalul anului. ”Este o nouă variabilă complicată care va trebui luată în calcul. Impactul asupra preţurilor energiei şi inflaţiei va fi semnificativ,” a spus Jack Ablin, director de investiţii la Cresset Capital. Pe termen scurt, şocul inflaţionist ar putea afecta consumul intern şi ar reduce probabilitatea unor reduceri de dobândă din partea Rezervei Federale. Jamie Cox, de la Harris Financial Group, a remarcat că, deşi preţurile petrolului ar putea exploda iniţial, ele s-ar putea stabiliza rapid dacă Iranul alege calea negocierilor după pierderea capacităţilor sale nucleare. S&P 500 a rămas aproape neschimbat în ultimele zile, după o scădere iniţială cauzată de atacurile israeliene din 13 iunie asupra Iranului. Totuşi, istoria arată că astfel de conflicte duc, pe termen mediu, la redresarea pieţelor. Datele Wedbush Securities arată că S&P 500 a scăzut în medie cu 0,3% în cele trei săptămâni de după izbucnirea conflictelor majore în Orientul Mijlociu, dar a crescut cu 2,3% la două luni după acele episoade. Escaladarea tensiunilor poate avea efecte mixte asupra dolarului. Deşi moneda americană a scăzut în 2025 pe fondul îngrijorărilor privind pierderea statutului ”de privilegiat” al SUA, o implicare directă în conflict ar putea atrage cerere pentru dolar ca activ de refugiu. ”Este posibil să asistăm la o fugă spre siguranţă – randamente mai mici şi un dolar mai puternic. Dar impactul asupra acţiunilor va depinde în mare măsură de reacţia Iranului şi de modul în care va evolua preţul petrolului,” a comentat Steve Sosnick, strateg-şef la IBKR.