Inteligenţa artificială, subiect central la reuniunea bancherilor centrali din Sintra
Discuţiile de la reuniunea anuală a bancherilor principalelor bănci centrale, organizată de Banca Centrală Europeană în Sintra, s-au concentrat pe influenţa pe care inteligenţa artificială (AI) o va avea asupra economiei globale. Potrivit CNBC citat de News.ro, participanţii au convenit că AI are potenţialul de a schimba radical economia, dar direcţia şi consecinţele acestei schimbări rămân incerte.
👉 Opinii ale experţilor privind impactul AI asupra economiei
Guvernatorii băncilor centrale, economişti şi experţi financiari au avertizat despre efectele semnificative ale inteligenţei artificiale în domenii esenţiale pentru politica monetară, precum pieţele financiare, piaţa muncii, creditarea bancară și consumul de energie pentru centrele de date. Preşedintele Kevin Warsh a declarat că revoluţia AI este „cel mai important moment economic al vieţii noastre”, comparând impactul său cu apariţia internetului.
Warsh a subliniat mizele pe termen lung, amintind că nimeni nu putea prezice, la începuturile internetului, transformările radicale ale pieţei, precum apariţia unor platforme ca Uber. De asemenea, experţii au subliniat că AI poate amplifica riscurile sistemice, generând bule speculative în tranziţii bursiere rapide.
👉 Riscurile și oportunităţile asociate utilizării AI în finanţe
Profesorul Itay Goldstein a atras atenția asupra riscurilor create de algoritmii AI, care ar putea coordona comportamente de piață greu de detectat. Un alt aspect îngrijorător este influxul masiv de investiţii în infrastructura AI, care poate semăna cu bulele speculative istorice, cum ar fi mania căilor ferate din secolul al XIX-lea. Banca Internațională de Reglementare Financiară avertizează că acest optimism poate ascunde riscuri semnificative pentru pieţe.
Pe de altă parte, inteligenţa artificială ar putea îmbunătăţi analiza bonității clienților, oferind credit unor categorii până acum excluse. Totuşi, există temeri că deciziile luate de AI ar putea deveni „cutii negre”, greu de explicat. De asemenea, Tobias Adrian a menționat că firmele mici vor fi cele mai vulnerabile la atacuri cibernetice alimentate de AI, iar Sarah Breeden, viceguvernatorul Băncii Angliei, a sugerat măsuri de protecție similare asigurării depozitelor bancare împotriva atacurilor cibernetice majore.
Reuniunea a evidenţiat un paradox: succesul AI ar putea duce la o reducere a locurilor de muncă, afectând consumul şi rentabilitatea investiţiilor în acest domeniu. Dacă tehnologia nu îşi va îndeplini promisiunile, implicațiile financiare ar putea fi devastatoare.