Cât vor plăti românii pentru gaze și energie electrică după 1 aprilie. Trei mari scenarii
Postat cu 11 ore în urmă
Update cu 11 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Anul 2025, pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe, vine și cu întrebări referitoare la prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025, când va expira măsura plafonării acestora, iar în acest context Asociația Energia Inteligentă aduce în discuție trei scenarii posibile. Un prim scenariu presupune menținerea măsurii de plafonare a prețurilor la energie, prețurile la gazele naturale urmând să rămână la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. ‘În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabili cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)’, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI, în comunicat. În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se va plăti circa 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). ‘Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)’, spune Chisăliță. Al treilea scenariu presupune că plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței. În acest scenariu, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita prețuri de minimum 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025), iar la energie electrică vor fi prețuri de peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu circa 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), circa 72% pentru consumatorii care consumă între 100 – 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). ‘De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care îi vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români’, subliniază președintele AEI. AGERPRES
Consolidarea sistemului bancar continuă în anul 2025, numărul băncilor urmând să scadă după ce anul 2024 a adus finalizarea a trei tranzacţii bancare de M&A. Şi restructurarea şi digitalizarea băncilor merg mai departe. După primirea aprobărilor necesare, anul 2024 a adus finalizarea celor trei tranzacţii bancare de M&A anunţate încă din anul 2023, respectiv preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit Bank cu Alpha Bank şi absorbţia First
.
Primăriile comunelor arădene Pilu și Grăniceri au finalizat toate procedurile și au emis toate autorizațiile necesare pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, o investiție privată estimată la 800 de milioane de euro ce se va face pe o suprafață totală de peste 1.000 de hectare. Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuț, a declarat joi, pentru AGERPRES, că ultimele documente au fost emise în luna decembrie, împreună cu
.
Angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi şi au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de aplicări în anul 2024, potrivit unui raport realizat de platforma de recrutare online eJobs România. 87,9% din totalul joburilor postate au fost pentru România, 4,2% pentru străinătate şi 7,9% remote. Domeniile care au scos în piaţă cele mai multe joburi au fost retail, prestări servicii şi industria alimentară, ierarhie păstrată din 2023. ”2024 a
.
Mult criticata „ordonanță trenuleț”, adoptată în ritm alert de Guvern la finalul anului 2024, a eliminat facilitățile fiscale din IT, domeniu în creștere puternică în România în ultimii ani. Măsura a venit după ce, cu un an înainte, guvernanții eliminaseră deja parțial o parte din facilitățile fiscale acordate unor domenii pe care investitorii ar fi fost interesați să le dezvolte, precum construcții IT sau agricultură. În ce măsură va impacta
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.