Mult criticata „ordonanță trenuleț”, adoptată în ritm alert de Guvern la finalul anului 2024, a eliminat facilitățile fiscale din IT, domeniu în creștere puternică în România în ultimii ani. Măsura a venit după ce, cu un an înainte, guvernanții eliminaseră deja parțial o parte din facilitățile fiscale acordate unor domenii pe care investitorii ar fi fost interesați să le dezvolte, precum construcții IT sau agricultură. În ce măsură va impacta această măsură activitatea firmelor de IT din Iași și cine va suporta creșterea de taxe, angajatorul sau angajatul? Răspund la această întrebare mai mulți reprezentanți ai mediului antreprenorial local, în special din domeniul IT. În primul rând, susține Adrian Brezulianu, CEO al companiei ieșene GreenSoft, o reacție cu impact negativ ar putea veni din partea companiilor mari din domeniul IT, care nu se vor mai simți stimulate să investească și să dezvolte afaceri în Iași și în România, în general. Antreprenorul vorbește de lipsa de predictibilitate pe care o imprimă Guvernul mediului economic, prin decizii luate pripit și spune cum crede el că vor reacționa companiile ieșene din acest domeniu, astfel încât să reziste acestor schimbări. Nemulțumirea sa e legată și de faptul că mediul antreprenorial devine victima principală a acestor ordonanțe guvernamentale, în timp ce aparatul administrativ, bugetar este supradimensionat. „Suntem de trei săptămâni în vacanță. Forțat, pentru că nu avem parteneri de dialog, instituțiile statului încă nu au revenit la muncă. Ilie D., angajat într-o companie mare de IT din Iași, spune că, în jurul său, colegii sunt într-o căutare febrilă a unor țări europene cu taxe și impozite mai mici decât cele impuse de România. Planul lor e să-și înregistreze firmele acolo și să își asigure veniturile pentru munca realizată aici, prin intermediul acelor noi entități economice înregistrate în alte state. În ce privește impozitarea veniturilor, spune el, „din observațiile mele, puține sunt firmele dispuse să compenseze angajații, astfel încât aceștia să nu resimtă o reducere salarială în urma impozitării veniturilor. Cam una din zece firme sunt dispuse să compenseze. Nici anul trecut, când a fost doar o reducere a facilităților, nu toate firmele au procedat în beneficiul angajaților. Să zicem că a fost o proporție de 50%-50%. Acum sunt însă și mai puține”. Măsura adoptată de guvernanți pare mai mult „o decizie cu impact de dreptate socială decât cu un impact consistent financiar, ca și mărirea procentului de impozit pentru dividende”, crede, la rândul său, un alt antreprenor cu vechime în IT-ul ieșean, Gabriel Mardarasevici, fondator al companiei Focality. De responsabilitate amintește și Gabriel Mardarasevici, ca și Adrian Brezulianu, dar de o responsabilitate pe care guvernanții ar trebui să și-o asume în primul rând, adică cei care ar trebui să se asigure că noile măsuri impuse sunt echitabile: „Sunt de acord să dovedim cu toții responsabilitate atunci când deficitul statului este imens, de aceea mi-aș dori să nu mai vedem nici în domeniul IT companii, cel mai ades multinaționale, care au sute sau mii de angajați și care declară ani la rând pierdere sau profit marginal, asta în condițiile în care au mai primit și mai primesc și ajutor de stat de multe milioane de euro pentru angajări”. Luat în ansamblu, domeniul IT ieșean nu va fi însă afectat într-o măsură foarte mare, crede Paul Butnariu. Dar asta doar pentru că președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași s-a convins pe parcursul ultimilor ani că antreprenorii ieșeni au un nivel de rezistență și de adaptabilitate care îl surprind. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii pentru angajații din sectorul IT a fost introdusă în România în 2001, fiind una dintre cele mai vechi facilități fiscale încă în vigoare. Inițial, măsura a fost propusă de guvernul Adrian Năstase ca parte a strategiei de dezvoltare a industriei IT, pentru a încuraja tinerii să rămână în țară. Scutirea a fost oficializată prin Ordonanța de Urgență nr. 73/2001 și a fost menținută chiar și după adoptarea sistemului de impozitare cu cotă unică și aderarea la UE. În ciuda numeroaselor modificări legislative, inclusiv a tranziției la cota unică și a eliminării altor facilități fiscale incompatibile cu legislația UE, scutirea pentru IT a rămas în vigoare. Aceasta a contribuit semnificativ la dezvoltarea industriei IT din România, ajungân ca în 2019, potrivit unui articol publicat de profit.ro, să aibă aproximativ 100.000 de angajați și să genereze anual peste 5 miliarde de euro. 2019 a fost și anul în care liderul PNL, Ludovic Orban, a criticat măsura, considerând că IT-ul nu mai are nevoie de stimulente fiscale. În schimb, Cătălin Drulă (USR) a avertizat că eliminarea scutirii ar avea efecte economice negative. Așa se face că până anul trecut angajații din ITau fost scutiți de impozitul pe venit. Din 2024 însă scutirile fiscale au fost parțial eliminate și a început să se vorbească de scutirea limitată de impozit pe venit și scutirea opțională de contribuția la pensia privată. Astfel, scutirea limitată de impozit pe venit, urma să fie aplicată numai pentru funcția de bază, în cazul în care angajatul avea mai multe contracte de muncă și se acorda doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei. Pentru angajații ale căror salrii brute depășeau suma de 10.000 de lei, impozitul se aplica doar la partea din salariu ce depășea nivelul de 10.000 lei. Cât despre scutirea opțională de contribuția pentru pensia privată, cota contribuției la pensii (CAS – 25%) se reducea cu procentul care se transfera de obicei la pensia privată (3,75% pentru lunile noiembrie și decembrie 2023; 4,75% începând cu ianuarie 2024). Prin urmare, pentru angajații din IT se plătea CAS redus, de 20,25% (în 2024). Ordonanța „trenuleț” a eliminat în totalitate aceste scutiri, cu excepția celor aplicate firmelor din domeniul cercetare-dezvoltare.