Atingerea obiectivelor UE pentru hidrogen regenerabil, sub semnul întrebării
Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că obiectivele stabilite pentru producția și importul de hidrogen din surse regenerabile, până în 2030, sunt puțin probabile să fie atinse. Instituția subliniază că politica Uniunii Europene privind hidrogenul verde trebuie să fie evaluată realist și să nu compromită industriile tradiționale.
Hidrogenul verde ar putea juca un rol esențial în decarbonizarea unor sectoare industriale precum siderurgia, petrochimicile, cimentul și îngrășămintele, însă UE nu a reușit până acum să dezvolte o piață emergentă pentru hidrogen din surse regenerabile, conform unui raport recent. Deși Comisia Europeană a implementat unele măsuri care s-au dovedit eficiente, drumul până la realizarea unui lanț valoric funcțional pentru hidrogen rămâne plin de provocări.
Auditorii solicită ca ambițiile UE în acest domeniu să fie revizuite critic. „Alegerile strategice care ne așteaptă nu trebuie să afecteze competitivitatea marilor industrii europene sau să genereze noi tipuri de dependențe,” afirmă raportul. Se subliniază că hidrogenul verde este vital pentru viitorul industriei europene, ajutând la atingerea țintelor climatice pentru 2050, când se dorește o reducere a emisiilor de carbon.
Comisia Europeană a fixat obiective ambițioase, vizând o producție de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030. Aceasta abordare nu a fost susținută de o analiză riguroasă, ci mai degrabă de voința politică. De asemenea, a apărut o problemă de coordonare, statele membre având aspirații diferite care nu se aliniau întotdeauna cu targetele stabilite.
În ciuda criticilor, auditorii au apreciat Comisia pentru rapiditatea cu care a avansat cu majoritatea propunerilor legislative. Cadrele legale sunt aproape complete, ceea ce este esențial pentru a crea o nouă piață, deși adoptarea regulilor specifice pentru hidrogen a fost un proces îndelungat. Investițiile necesare pentru dezvoltarea unei industrii europene de hidrogen sunt considerabile, însă Comisia nu are o imagine clară a nevoilor specifice sau a surselor de finanțare disponibile.
Fondurile din partea UE, estimate la 18,8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sunt distribuite pe mai multe programe, complicând identificarea resurselor adecvate pentru fiecare proiect. Cele mai multe investiții au fost direcționate către țările cu o industrie puternică, precum Germania, Spania, Franța și Țările de Jos, care au un număr semnificativ de inițiative în acest domeniu.
Auditorii au recomandat Comisiei să actualizeze strategia pe termen lung pentru hidrogen, punând accent pe trei întrebări esențiale: care sunt stimulentele de piață necesare pentru a încuraja producția de hidrogen din surse regenerabile?, care trebuie să fie prioritățile de investiție din fondurile limitate ale UE? și ce industrii trebuie protejate în contextul geopolitic actual?
Hidrogenul poate fi obținut prin diverse metode, inclusiv electroliza, dar costurile ridicate și nevoia de energie din surse regenerabile constituie provocări semnificative. În 2022, hidrogenul a reprezentat mai puțin de 2% din consumul de energie din Europa, iar majoritatea cererii provenea din industriile de rafinare. Se estimează că măsurile implementate nu vor produce o cerere suficientă pentru a atinge cele 10 milioane de tone vizate până în 2030, fiind mult sub cele 20 de milioane de tone preconizate inițial.
De asemenea, raportul subliniază că, în prezent, nu există o strategie globală a Uniunii pentru importul de hidrogen, ceea ce evidențiază necesitatea unei coordonări mai strânse în acest aspect.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
