Dialogul nostru cu dr. Roxana Nicoleta RAŢU, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții Iași, Facultatea de Agricultură, pe tema inteligenței artificiale în relația sa cu științele agronomice continuă și în acest număr cu noi informații de interes general. În ce măsură, din perspectiva dumneavoastră, corpul profesional din industria agroalimentară înțelege nevoia de familiarizare și aplicare a conceptelor și aplicațiilor de inteligență artificială? Într-un ritm din ce în ce mai accelerat, profesioniștii din industria agroalimentară încep să conștientizeze că inteligența artificială nu mai reprezintă o opțiune, ci o necesitate strategică. Familiarizarea cu aceste concepte devine esențială nu doar pentru optimizarea proceselor, ci și pentru menținerea competitivității, trasabilității și sustenabilității în lanțul alimentar. Provocarea actuală nu este lipsa de interes, ci adaptarea rapidă și formarea continuă a competențelor digitale. Observați diferențe semnificative între generații precum și între tipuri de companii? Diferențele dintre generații, precum și cele dintre structurile organizaționale ale companiilor, se conturează tot mai clar în modul în care acestea percep și adoptă inovațiile digitale, inclusiv inteligența artificială. Deci, Da! diferențele între generații și tipuri de companii sunt vizibile și semnificative. Generațiile tinere, digital-native, manifestă o deschidere firească spre noile tehnologii și inteligența artificială, în timp ce generațiile mai vechi adoptă un ritm mai precaut, bazat pe experiență și validare practică. De asemenea, companiile mari, cu infrastructură solidă și cultură organizațională inovatoare, integrează mai rapid soluții digitale, spre deosebire de întreprinderile mici, unde bariera resurselor și a mentalității poate încetini tranziția. Care sunt, în viziunea dumneavoastră, cele mai mari provocări și reticențe pe care le întâmpină profesioniștii din domeniu în înțelegerea și adoptarea instrumentelor de inteligență artificială? Adoptarea inteligenței artificiale în industria agroalimentară este frecvent împiedicată nu de limitările tehnologiei în sine, ci de bariere umane și organizaționale. Printre cele mai mari provocări se numără lipsa unei înțelegeri clare a modului în care funcționează aceste instrumente, asociată cu teama că automatizarea ar putea diminua rolul factorului uman. Reticența față de schimbare, nivelul scăzut de alfabetizare digitală în anumite segmente ale forței de muncă și percepția că IA presupune costuri ridicate sau complexitate excesivă, contribuie la o adoptare lentă și, uneori, superficială. Pentru a depăși aceste obstacole, este esențială implementarea unor programe de formare profesională continuă, crearea unui cadru de colaborare între mediul academic și cel economic și, mai ales, o comunicare clară privind beneficiile concrete ale digitalizării în termeni de eficiență, trasabilitate și sustenabilitate. Cum evaluați impactul inteligenței artificiale asupra cerințelor de competențe în ce privește profesiile din industria agroalimentară? Este o cerere crescută pentru profesioniști cu astfel de cunoștințe? Impactul inteligenței artificiale asupra cerințelor de competențe în industria agroalimentară este semnificativ și în continuă creștere. Asistăm la o transformare profundă a profilului profesional solicitat în acest domeniu: pe lângă cunoștințele tehnice tradiționale, angajatorii caută tot mai frecvent competențe digitale, capacitatea de a interpreta date, de a lucra cu sisteme automatizate și de a colabora interdisciplinar. Da, există o cerere crescută pentru specialiști care înțeleg nu doar procesele agroalimentare, ci și modul în care pot integra soluții de inteligență artificială pentru a optimiza producția, a reduce pierderile și a crește trasabilitatea și siguranța alimentară. Profesioniștii care pot naviga între tehnologie și aplicabilitate practică vor deveni esențiali în noile structuri operaționale ale industriei. Adaptabilitatea, învățarea continuă și deschiderea către inovație devin astfel trăsături-cheie ale forței de muncă din agroalimentar. Ce oportunități profesionale credeți că se deschid pentru specialiștii din industria agroalimentară care dobândesc competențe în domeniul inteligenței artificiale? Puteți menționa câteva roluri sau domenii specifice? Dobândirea de competențe în domeniul inteligenței artificiale deschide multiple oportunități profesionale pentru specialiștii din industria agroalimentară în sectorul privat. Profesioniștii pregătiți în această direcție pot ocupa roluri emergente precum: specialist în analiză predictivă aplicată în lanțurile alimentare, manager de procese automatizate, expert în trasabilitate digitală și siguranță alimentară, sau coordonator de proiecte de digitalizare în agroindustrie Cum ar putea profesioniștii cu experiență, dar cu cunoștințe limitate sau inexistente în IA, să se adapteze la noua realitate? Adaptarea profesioniștilor cu experiență, dar cu cunoștințe limitate în domeniul inteligenței artificiale, reprezintă un proces esențial și perfect realizabil, cu condiția unei abordări deschise și proactive. În primul rând, este necesară conștientizarea faptului că IA nu înlocuiește experiența umană, ci o completează, amplificând capacitatea decizională și eficiența operațională. Participarea la programe de formare continuă, workshopuri tematice, cursuri online specializate sau colaborarea directă cu tineri specialiști în domeniul digital pot constitui pași concreți și accesibili. În plus, încurajarea unui dialog intergenerațional în cadrul echipelor de lucru poate genera un transfer valoros de cunoștințe – între expertiza practică acumulată și noile competențe digitale emergente. Prin urmare, adaptarea nu presupune reinventarea identitară a profesionistului, ci integrarea treptată a unor instrumente care să îi permită să rămână relevant, eficient și conectat la realitățile industriei agroalimentare moderne. Cultivarea curiozității, a deschiderii spre învățare și a colaborării devin, în acest context, cele mai valoroase atuuri. Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI Continuare în numărul viitor Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523